Ziua în care României i s-a recunoscut independenţa, dar a pierdut încă o dată o parte din Basarabia

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

La 19 februarie 1878, a fost încheiat Tratatul de pace de la San Stefano (azi Yeşilkoy, oraş din Turcia europeană, în apropiere de Istanbul), care a pus capăt Războiului ruso-româno-turc din 1877-1878. Potrivit clauzelor sale, se recunoştea independenţa României, alături de cea a Serbiei şi Muntenegrului, autonomia Bulgariei Mari (un stat de la Marea Neagră la Marea Egee), autonomia Bosniei şi Herţegovinei şi se prevedea un drept al Rusiei de intervenţie în trebuirile popoarelor creştine din Imperiul Otman. Totodată, Turcia urma să plătească Rusiei despăgubiri de război în valoare de 1 410 mln. ruble şi se cedau patru regiuni din Caucaz. Rusia a revendicat judeţele Cahul, Reni şi Ismail din cadrul României iar Delta Dunării şi Dobrogea, cedate Rusiei de la turci îi reveneau României drept compensaţie.

În ciuda contribuţiei remarcabile a armatei române la victoria finală, alături de trupele ruse, a eroismului ostaşilor şi ofiţerilor români, recunoscut oficial inclusiv de autorităţile militare ruse, poziţia conferită României în cadrul tratatelor de pace încheiate la San Stefano a fost extrem de precară, cu mult sub aşteptări. Delegatul român venit la San Stefano, colonelul Arion, nu a fost admis la tratative. Maniera Rusiei de a încheia pacea şi condiţiile impuse de aceasta României a adus relaţiile bilaterale în pragul rupturii. Prinţul Carol al României şi Cabinetul său i-au acuzat pe oficialii ruşi că îşi încălcaseră angajamentul de a respecta integritatea României. Ruşii au replicat că graniţa fusese îndreptată împotriva Turciei, iar că districtele sudice ale Basarabiei fuseseră cedate Moldovei şi nu României în 1856. Prin urmare, România s-a alăturat celorlalte puteri europene şi a cerut revizuirea tratatului de pace de la San Stefano, fapt care a avut loc la Berlin în 1/13 iunie 1878.

• Ce urmărea Rusia în Balcani înainte de Primul Război Mondial?
• De ce i-a convocat Carol al II-a pe ambasadorii marilor puteri după atacul nazist asupra Franței

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice ale zilei de 19 februarie:

1473 – S-a născut Nicolaus Copernicus, astronom polonez, autor al teoriei heliocentrismului. (m. 1543)

1841 – S-a născut Felipe Pedrell, compozitor, muzicolog, folclorist, fondator al şcolii naţionale muzicale spaniole (m. 19 august 1922)

1864 – S-a născut Arthur Gorovei, folclorist, etnograf şi scriitor (m. 19 martie 1951)

1866 – A apărut lucrarea cercetătorului ceh Gregor Mendel „Cercetări asupra plantelor hibride”, în care sunt formulate legile fundamentale ale eredităţii („legile lui Mendel”).

1876 – S–a născut sculptorul Constantin Brâncuşi, membru post-mortem al Academiei Române; artist al secolului XX, Brâncuşi a exprimat în creaţia sa, esenţializată şi purificată în liniile ce o compun, o viziune cu totul nouă asupra lumii, în care sunt regăsite miturile primordiale ale omenirii, dar şi elementele inconfundabile ale artei populare româneşti (m. 16 martie 1957, Paris).

1896 – S-a născut André Breton, poet şi prozator, teoretician şi principalul animator al mişcării suprarealiste – „Manifestul suprarealismului”, 1924 (m. 28 septembrie 1966)

1897 – A încetat din viaţă matematicianul Karl Weierstrass, unul dintre fondatorii teoriei funcţiilor analitice de variabilă complexă (n. 1815).

1901 – S-a născut Hans Grundig, pictor şi grafician german antifascist; experienţa lagărelor de concentrare naziste a fost relatată în romanul autobiografic „Între carnaval şi miercurea cenuşii”, tradus în limba română în 1963 (m. 11 septembrie 1958).

1936 – S-a născut Marin Sorescu, poet, dramaturg şi eseist (m. 1996).

1951 – A încetat din viaţă scriitorul francez André Gide (n. 22 noiembrie 1869).

1959 – Statul Cipru devine independent.

1988 – A încetat din viaţă poetul francez Rene Char (n. 14 iunie 1907)

1990 – A avut loc cea de-a doua mineriadă. Peste 4.000 de mineri din Valea Jiului au venit la Bucureşti pentru a apăra CPUN.

1990 – A încetat din viaţă britanicul Michael Powell, regizor, scenarist şi producător de film. (n. 30 septembrie 1905)

1992 – A intrat în vigoare Acordul privind reconcilierea, neagresiunea şi cooperarea între Nordul şi Sudul Coreei (semnat la 13 decembrie 1991). A fost semnată declaraţia privind crearea unei zone denuclearizate în peninsula Coreea.

1997 – Liderul reformist al Chinei, Deng Xiaoping, a încetat din viaţă. (n. 22 august 1904)

1998 – Pentru prima dată în istorie un senator (canadian) a fost suspendat fără a i se plăti salariul deoarece s-a prezentat de prea puţine ori la sedinţele Senatului.

1999 – S-a desfăşurat, pentru prima oară la Bucureşti, cea de-a 26-a sesiune anuală a Conferinţei Permanente a Organizaţiilor Atlantice (SCAO), organism neguvernamental al NATO. Reuniunea a avut loc sub deviza „NATO – Cea de a 50-a aniversare, viitorul Alianţei Atlantice în secolul XXI. Provocări şi crize”.

2001 – Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) i-a condamnat la închisoare, pe cei trei ofiţeri superiori ale căror odine au determinat uciderea a 50 militari şi rănirea altor 13, în decembrie 1989, la Otopeni.

2001 – A încetat din viaţă regizorul Stanley Kramer: „Ghici cine vine la cină”, „Corabia nebunilor” (n. 29 septembrie 1913).

2006 – A încetat din viaţă fosta multiplă medaliată la Campionatele Mondiale de tenis de masă Şari Szasz Koloszvary, care a cucerit, împreună cu Angelica Rozeanu, primul titlu mondial pe echipe pentru România în 1950. A cucerit 11 medalii la cele opt ediţii ale Campionatelor Mondiale de tenis de masă la care a participat, de-a lungul carierei sale de 18 ani. Fosta sportivă, multiplă campioană naţională, a contribuit la câştigarea a cinci titluri mondiale pe echipe pentru România. A primit, în anul 2000, medalia naţională „Serviciul credincios clasa a III-a”.