Muzeul Locomotivelor de la Dej, locul unde sunt păstrate bijuteriile care au făcut istorie pe şine

Muzeul a fost creat în urmă cu 23 de ani de o mână de ceferişti din Dej care s-au zbătut să aducă noi exponate pe care le-au recondiţionat în speranţa că numărul celor care vor veni să le vadă va creşte de la an la an. În prezent, muzeul nu este vizitat de cel mult 200 de turişti pe ani, cei mai mulţi straini, cu toate că intrarea este gratuită. Intrarea la un astfel de muzeu în străinătate nu este tocmai ieftină.

Muzeul în aer liber găzduieşte 22 de piese. Prima piesă, adusă în 1992 şi reecondiţionată, este locomotiva 150.105, construită în 1955, care face parte dintr-un lot de 282 de locomotive, fabricate integral în România de către Uzinele Reşiţa şi Uzinele Malaxa (devenite ulterior Uzinele 23 August) între anii 1946 şi 1960.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

Locomotiva 150.105

Cântărind 170 de tone şi cu o viteză de 80km/h a fost folosită pentru remorcarea trenurilor de marfă. La vremea ei era foarte puternică, având în vedere că locomotivele de marfă nu circulau cu mai mult de 50 de km/h. 

Locomotiva 150.105

Locomotivele din acest tip au fost ultimele cu abur fabricate în ţara noastră.  Producţia lor a fost sistată în anii 1959 – 1960 ca urmare a venirii locomotivelor Diesel şi electrice.  „Acest tip de locomotive au fost cele mai moderne care s-au construit în România în perioada respectivă”, afirmă Florin Nan, cel care se ocupă de muzeul de  la Dej.

Printre locomotivele şi vagoanele a căror valoare se ridică la câteva sute de mii de euro fiecare se numără locomotiva din seria DR-52 fabricată în 1945, la Uzinele Skoda, din ordinul lui Hitler şi folosită şi de armata germană în cel de al Doilea Război Mondial.

Locomotiva 150.1051, fabricată din ordinul lui Hitler

În timpul celui de-al doilea război mondial, România a achiziţionat din Germania 100 de locomotive din seria germană 52 care au primit numerele de circulaţie 150.1001-150.1100. În plus faţă de aceste locomotive, la retragerea trupelor germane în 1944 au rămas în ţară 23 locomotive DR 52, două locomotive DR 42, precum şi 4 locomotive DR 44. O parte din aceste locomotive au circulat până în 1980, fiind utilizate la remorcarea trenurilor de marfă.

O altă piesă de rezistenţă a muzeului este o locomotivă Diesel unicat de 4.400 de cai putere (foto sus), fabricată în Elveţia, care în anul 1938 era cea mai puternică din Europa.

Cele mai “bătrâne” exponate datează din anul 1908: o locomotivă electrică cu acumulatori fabricată la Berlin (foto jos) şi o alta cu aburi, creată la Viena.

Locomotiva cu abur 40.007D (foto jos), construită de către Wiener Lokomotivfabriks AG, Floridsdorf (Viena), a circulat  în perioada 1908 – 1978 pe un tronson cu cremalieră (şină dinţată) în secţia Subcetate – Haţeg – Bouţari – Caransebeş.

Locomotiva este prevăzută cu două mecanisme motoare independente, unul pentru roţile motoare şi celălalt pentru roata dinţată care intră în angrenare cu cremaliera, necesară pe tronsonul cu cremalieră. Locomotiva avea o viteză maximă de 40 km pe oră.

Un alt exponat care datează din anul 1908 este un vagon de 120CP, construit în Germania şi destinat transportului de zgură.

La Dej se află şi locomotiva 230299 care a apărut în binecunoscuta peliculă a regizorului Radu Mihăileanu, “Trenul Vieţii”. Cu aceasta a călătorit şi fostul preşedinte Traian Băsescu, pe vremea când era ministru al Transporturilor, la inaugurarea liniei Bistriţa – Bistriţa Bârgăului. 

Locomotiva 230299

Locomotiva a fost construită în 1937 la celebrele Uzine Malaxa şi scoate un sunet special, deoarece are un fluier făcut dintr-un proiectil de tun. În anii 1990 a fost folosită desori la remorcarea unor trenuri de agreement.

În 1994 în acelaşi muzeu a fost adusă şi restaurată locomotiva cu abur 151.002 (foto jos), care face parte dintr-o serie de doar două unităţi, prototipuri, construite de Uzinele Malaxa în anii 1939 şi 1941. Aceste locomotive erau cele mai puternice locomotive cu abur construite în România, având o putere de 2600 CP, putând remorca peste 3000 de tone.

Locomotiva 151.001 a fost expusă şi la expoziţia de la Milano din anul 1940, unde a fost apreciată de specialişti. În anul 1945, URSS a capturat-o în contul datoriilor de război, explodând câţiva ani mai târziu în Harkov. Locomotiva 150.002 a fost în circulaţie până în anul 1971, fiind apoi conservată în Remiza Războieni înainte să fie adusă la Dej.  Angajaţii de la Dej au denumit-o Mariana.

Cele mai rapide locomotive cu abur din dotarea CFR au fost cele Pacific achiziţionate începând cu anul 1913 de la J.A. Maffei Munchen. La Dej se află  din 1998 locomotiva 231.050. Locomotivele Pacific au fost utilizate în remorcarea trenurilor rapide şi exprese până în 1974.

Locomotiva 231.050

La Muzeul de Locomotive de la Dej a garat, în urmă cu doi ani, şi prima locomotivă electrică fabricată pentru Căile Ferate Române (foto jos), în 1973, într-o uzină din fosta Iugoslavie. Maşinăria are o putere de 3400 kW, poate să ajungă la 120 km/h şi este perfect funcţională.  Acest tip de locomotivă a fost utilizată la tractarea trenurilor de marfă şi călători de dimensiuni mai reduse.

Toate locomotivele şi vagoanele din muzeu sunt în stare bună de funcţionare, recondiţionarea lor a durat chiar şi un an de zile. Majoritatea exponatelor pot fi văzute de sus, de pe o pasarelă ce traversează depoul Dej-Triaj.

Într-un vagon poştal şi de cărat bagaje, construit la Budapesta în anul 1917, a fost amenajat un muzeu care conţine componente mai mici de la locomotivele şi vagoanele aflate în Depoul Dej şi nu numai. 

Printre osii, plăcuţe de fabricaţie şi de înmatriculare, fotografii şi documente vechi, se găseşte şi o drezină, folosită pentru revizia căilor ferate din zona Dej – Gherla, dar şi un regulator utilizat la locomotivele de producţie americană.

Sursa: Muzeul de Locomotive de la Dej, Metrouusor, Railwayfan