Un computer creat de Google a învăţat singur să joace Space Invaders

Cercetătorii de la Google DeepMind au declarat că este pentru prima dată când un sistem informatic a învăţat singur să stăpânească şi să execute o serie de sarcini complexe.

Studiul a fost publicat în revista Nature.

• De ce încearcă cercetătorii să simuleze efectul substanțelor psihedelice asupra Inteligenței Artificiale?
• Agenții AI sunt matematic incapabili să efectueze o muncă funcțională

„Până în prezent, sistemele capabile de autoînvăţare au fost folosite doar pentru probleme relativ simple. Pentru prima dată în lume, am folosit un astfel de sistem într-un mediu perceptiv bogat pentru a executa sarcini care sunt greu de realizat de oameni”, a declarat Demis Hassabis, vicepreşedinte al departamentului de inginerie din cadrul DeepMind.

Companiile din domeniul tehnologiei informaţiei investesc masiv în inteligenţa artificială. În 2014, Google a cumpărat DeepMind Technologies pentru peste 618 milioane de dolari.

Computerele au mai reuşit să joace jocuri complexe şi în trecut. Deep Blue, un computer creat de IBM, capabil să joace şah, l-a învins pe campionul mondial Garry Kasparov într-un meci organizat în 1997.

Totuşi, Deep Blue fusese preprogramat cu un fel de manual de instrucţiuni care i-a oferit expertiza necesară în a excela la jocul de şah.

Computerul DeepMind foloseşte un program, pe care compania îl defineşte ca fiind un „agent”, care conţine doar o informaţie de bază înainte de a i se oferi un joc video pe care să-l joace.

„Singura informaţie pe care am oferit-o sistemului au fost pixelii de pe ecran şi ideea că trebuie să obţină un scor cât mai mare.

Sistemul a trebuit să rezolve restul de unul singur”, a explicat Hassabis.

Cercetătorii i-au prezentat computerului 49 de jocuri video, de la unele clasice, precum Space Invaders şi Pong, la jocuri de box şi tenis create pe platforma Atari şi jocul 3D de curse de maşini Enduro.

În cazul a 29 dintre jocuri, performanţele sistemului informatic au fost comparabile sau mai bune decât cele ale unui jucător uman experimentat. În cazul jocurilor Video Pinball, Boxing şi Breakout, performanţele sale le-au depăşit cu mult pe cele ale unui profesionist uman, dar a avut rezultate proaste în cazul jocurilor Pac-Man, Private Eye şi Montezuma’s Revenge.

„Pe de-o parte, pare penibil, în sensul că vorbim despre nişte jocuri din anii 1980 şi se pot scrie soluţii informatice foarte rapid pentru a juca repede şi bine aceste jocuri. Dar ce este important este că avem un sistem informatic care poate învăţa ce să facă bazându-se doar pe ceea ce percepe, adică pixelii. Acelaşi sistem poate juca 49 de jocuri diferite fără nicio programare preliminară. Practic, i se oferă un nou joc, un nou ecran şi îşi dă seama singur, după câteva ore de joc, ce să facă”, a declarat Demis Hassabis.

Cercetarea este cea mai nouă reuşită în domeniul „deep learning” (învăţare profundă), care deschide drumul spre computere mai inteligente.

Savanţii dezvoltă programe informaţionale care, asemănător creierului uman, pot fi expuse unor cantităţi uriaşe de date, cum ar fi sunete şi imagini, şi apoi extrag intuitiv informaţii şi şabloane utile.

Printre acestea pot fi computere care scanează milioane de imagini şi înţeleg ce sunt lucrurile la care se uită: pot identifica o pisică, de exemplu. Această capacitate este foarte importantă pentru automobilele care se pot conduce singure, care au nevoie să fie „conştiente” de ceea ce se află în jur.

De asemenea, poate fi vorba despre sisteme care pot înţelege vorbirea umană, care pot fi folosite în cadrul sistemelor sofisticate de recunoaştere vocală şi pentru sisteme de traducere în timp real.

„Una dintre problemele care ţin industria roboticii pe loc în prezent, în fabrici, în domenii ca roboţi de îngrijire a persoanelor în vârstă sau roboţi pentru gospodărie, este că, atunci când aceste maşini sunt utilizate în lumea reală, trebuie să se confrunte cu neprevăzutul. Nu poţi programa în avans toate situaţiile care s-ar putea întâmpla. Într-un fel, aceste maşini au nevoie de o inteligenţă adaptabilă şi trebuie să fie capabile să înveţe singure”, a mai spus Hassabis.

Unii se tem însă că fabricarea de computere care pot fi mai inteligente decât oamenii poate fi periculoasă.

Fizicianul Stephen Hawking a declarat, în luna decembrie 2014, că dezvoltarea completă a inteligenţei artificiale „ar putea însemna sfârşitul rasei umane”.

Sursă: Mediafax