Statistici îngrijorătoare: Zeci de mii de români sunt diagnosticaţi cu Parkinson. Bolnavii sunt din ce în ce mai tineri

Asociaţia de Luptă împotriva Bolii Parkinson România a amenajat, vineri, în Centrul vechi al Capitalei primul covor din lalele din România pentru creşterea notorietăţii bolii Parkinson şi a adresabilităţii către medicul neurolog, dar şi pentru a marcha debutul lunii de luptă împotriva acestei boli şi a campaniei de informare „Grădina cu speranţe” demarată în parteneriat cu Societatea de Neurologie din România.

Cu o suprafaţă de 50 mp, covorul este realizat din peste 15.000 de lalele roşii, simbolul internaţional al luptei împotriva bolii Parkinson, începând din anul 2005. Povestea lalelei Parkinson a început în 1980, când un horticultor olandez cu boală Parkinson a creat o lalea roşu cu alb, dedicată doctorului James Parkinson, cel care a oferit în 1817 primele informaţii relevante despre această boală.

• Simona Halep a coborât de pe podiumul celor mai bine plătite tenismene din istorie
• Informare meteorologică de ninsori, polei și viscol valabilă în toată țară

Covorul din Lalele va fi expus până duminică pe Str. Lipscani, în zona pietonală din faţa Băncii Naţionale a României.

Boala Parkinson este cea de-a doua afecţiune neurologică degenerativă ca frecvenţă, după Alzheimer, fiind cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamina (substanţa neurotransmiţătoare responsabilă de capacitatea organismului de a-şi controla mişcările).

La nivel mondial sunt diagnosticaţi peste 6,4 milioane de pacienţi cu boala Parkinson, estimându-se că numărul acestora va ajunge la 9,3 milioane până în 2030.

Se estimează că la nivel naţional sunt peste 72.000 pacienţi diagnosticaţi.

Conform datelor înregistrate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), numărul pacienţilor cu boala Parkinson aflaţi sub tratament în 2014 a crescut cu 4.000, în timp ce în 2013 numărul acestora a crescut cu 9.000.

Specialiştii spun că se consideră că simptomele devin manifeste atunci când nivelul dopaminei din creier scade cu mai mult de 50 la sută faţă de valorile normale şi, de cele mai multe ori, primele simptome al bolii apar între 50 -70 de ani.

Medicii avertizează că, în ultimii ani, s-a observat o scădere a vârstei la care este diagnosticată, unul din 20 de bolnavi prezentând primele simptome în jurul vârstei de 40 de ani.

Prof. Dr. Ovidiu Băjenaru, preşedintele de onoare al Societăţii de Neurologie din România, a precizat că principalele simptome ale bolii Parkinson sunt cele motorii: tremuratul necontrolabil al mâinii, braţului, picioarelor sau bărbiei., rigiditate musculară, dureri musculare, mişcările lente, mersul şovăitor, limitat la paşi mici şi repezi, urcarea scărilor sau ridicarea de pe scaun/din pat necesitând un efort adiţional, incapacitatea de a face orice mişcare, precum şi pierderea echilibrului şi a coordonării.

Însă pot apărea şi simptome non-motorii (oboseală, durere, exces de salivaţie, probleme de vorbire, constipaţie, tulburări de somn, incontinenţă urinară), simptome de ordin neuropsihologic, prezente la mulţi dintre pacienţi (depresie, anxietate, confuzie, apatie) şi simptome cognitive (afectarea memoriei, a atenţiei, dificultăţi în luarea deciziilor).

Băjenaru a mai explicat că depistarea cât mai timpurie a bolii şi urmarea tratamentului recomandat de medic îmbunătăţesc calitatea vieţii pacientului, însă, de cele mai multe ori, pacienţii ignoră primele simptome şi se prezintă la medic abia atunci când apar probleme motorii.

Neurologul Amalia Ene a declarat, vineri, că nu există tratament curativ în acest moment, ceea ce înseamnă că boala Parkinson nu poate fi tratată, dar nici oprită din evoluţie. Ceea ce pot face medicii şi medicamentele existente în prezent este să influenţeze simptomele şi să îmbunătăţească calitatea vieţii bolnavului.

„Tratamentul este individualizat, nu există şabloane sau tipare. (…) Nu tratăm doar ceea ce se vede, respectiv tremurul şi rigiditatea. În spatele lor sunt o sumedenie de simptome, cum ar fi durerile sau insomniile, şi prin tratament dorim să asigurăm pacienţilor o stare uniformă pe parcursul zilei”, a arătat medicul Amalia Ene.

Ea a mai spus că, la debutul bolii, simptomele sunt mai uşor de controlat, însă, pe măsură ce boala evoluează, schemele de tratament se lărgesc şi creşte şi frecvenţa administrării medicamentelor.

De asemenea, în stadiile avansate ale bolii, medicii pot interveni chirurgical pentru reducerea medicaţiei şi pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor.

Sursă: Mediafax