Paul Grigoriu a încetat din viaţă. Legenda „domnul radio”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Paul Grigoriu era cunoscut ascultătorilor de radio din întreaga ţară prin emisiunea Matinal pe care a realizat-o ani buni la Radio România Actualităţi, începând din 1990

Paul Grigoriu s-a născut la 6 martie 1945 la Bacău. Absolvent al Facultăţii de Limbi romanice, clasice şi orientale – Universitatea Bucureşti (secţia franceză-spaniolă), din 1969 a lucrat la Radiodifuziunea Română, redacţia emisiunilor pentru străinătate (REPS), secţia franceză. Ulterior, a fost una dintre vocile “Radio Vacanţa”, iar după Decembrie 1989, a fost unul dintre realizatorii “Matinalului”, la Radio România Actualităţi, şi mai apoi al “Sfertului Academic”.

A fost şi redactor-şef al Programului III (Radio România Tineret) şi – din 1992 – director general adjunct al Radiodifuziunii Române. Între octombrie 1994 – septembrie 1995 a fost director general interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune. A urmat în funcţia de director general adjunct (şef al canalelor naţionale) până în anul 2002, când demisionează din funcţie.

„Vreun an nici nu am înţeles despre ce este vorba. Când am înţeles cu adevărat despre ce este vorba, am înnebunit. Şi am făcut-o cu pasiune. Am făcut această meserie de-am înnebunit (…) Cred că au trecut patru sau cinci ani până când am simţit că-mi găsisem drumul. Pentru mine, radioul a însemnat muncă foarte multă şi mare dragoste de clădirea aceea din Strada General Berthelot şi de tot ceea ce se petrecea înăuntru. Deşi am avut propuneri foarte avantajoase, nu am regretat nici o secundă că nu am părăsit Radio România, am simţit că-i sunt dator radioului public cu toată devenirea mea”, mărturisea Paul Grigoriu în 2011.

Personalitate de prim-plan a Radiodifuziunii Române, pentru mulţi chiar o emblemă vie a acesteia, Paul Grigoriu a marcat prin prestaţia sa inspirată secţiunea postdecembristă a istoriei radioului românesc. Este autorul mai multor volume de proză şi reportaj literar.

A primit, de la doi preşedinţi ai României, Ordinul Meritul Cultural şi, mai apoi, Ordinul Serviciului Credincios. În 2009, la un an după ce a decis să se pensioneze, într-o emisiune la Radio România Actualităţi, “domnul Radio”, aşa cum i se spunea lui Paul Grigoriu, mărturisea: „Am aflat cu stupoare, după ce a citit un prieten de-al meu ce scrie pe Ordinul acela, că aş putea fi îngropat cu salve de puşcă şi că am dreptul la nu ştiu ce, la onoruri, la nu ştiu ce. La groapă nu trebuie onoruri. La groapă trebuie bocete”.