Peste 110 muzee din 77 de localităţi au pierdut sau sunt în pericol să îşi piardă sediile

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

„Studiul naţional privind fenomenul retrocedărilor de sedii şi colecţii muzeale”, realizat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România (RNMR), a fost prezentat vineri, într-o conferinţă de presă, organizată la Bucureşti şi dedicată ediţiei din acest an a Nopţii Muzeelor, care va avea loc pe 16 mai, în Capitală şi în alte oraşe din ţară.

„Este un studiu naţional început în urmă cu şase luni, care şi-a propus să carteze fenomenul retrocedării din România din perspectiva patrimoniului şi a sediilor. Urmărim fenomenul retrocedărilor pentru că devine caz de siguranţă naţională”, a explicat Dragoş Neamu.
El a precizat că RNMR recunoaşte faptul că retrocedarea patrimoniului este o reparaţie morală şi legală, însă aceasta „afectează profund activitatea multor muzee”. „Reţeaua noastră nu contestă acest drept, dar ne adresăm autorităţilor locale. Este necesară neapărat o mobilizare generală pentru deţinătorii de muzee. Trebuie să fie conştientizată amploarea acestui fenomen”, a spus Dragoş Neamu.
Potrivit studiului, în ultimii 10 ani, peste 110 muzee din 77 de localităţi au pierdut sau sunt în pericol să îşi piardă clădirile. Totodată, 30% din muzeele afectate sunt în mediul rural.

• Povestea lui Thierry Hermès: De la hamuri pentru cai la unul dintre cele mai faimoase branduri…
• Test de cultură generală. De ce turcii fac cafea la nisip?

Cifra reală a muzeelor aflate în această situaţie ar fi însă mai apropiată de 150, a spus Dragoş Neamu, precizând însă că în studiu sunt incluse informaţiile certe pe care a reuşit să le strângă Reţeaua Muzeelor.

De asemenea, Dragoş Neamu a spus că au fost identificate numai şase cazuri în care statul a făcut uz de dreptul de preemţiune şi a achiziţionat imobilul retrocedat pentru ca muzeul să continue activitatea în acea locaţie.

„Pe lângă muzee, am identificat alte 60 de organizaţii culturale (biblioteci, centre culturale, filarmonici, grădini botanice etc.) din 45 de localităţi care şi-au pierdut sediile”, a spus Dragoş Neamu.

Potrivit acestuia, „cifrele reale sunt mult mai mari”. „În momentul de faţă, suntem un caz unic în Europa, probabil şi în lume. 20% din muzeele din România sunt în această stare. Ne vom duce cu acest caz în Parlamentul European, pentru că lucrurile devin absolut dezastruoase”, a precizat Dragoş Neamu.

Potrivit aceluiaşi studiu, clădirile retrocedate adăposteau în majoritatea cazurilor sedii de muzee (86%) şi mutarea colecţiile a presupus de multe ori depozitarea pe termen nedeterminat a unei părţi însemnate a colecţiilor sau chiar a determinat ca întreaga colecţie să nu fie accesibilă până la găsirea unui sediu corespunzător. În acest sens, au fost date exemplele Muzeului Naţional al Literaturii Române şi Muzeului de Istorie din Băile Herculane.

Pe de altă parte, 2% dintre clădirile culturale retrocedate au fost sedii de biblioteci, iar 2%, laboratoare, în timp ce 10% aveau altă destinaţie.

Totodată, trei din patru clădiri retrocedate sunt monumente clasate ca fiind de importanţă naţională şi locală. În majoritatea cazurilor, muzeele au fost nevoite să evacueze deja clădirea retrocedată prin hotărâre definitivă sau pot să o mai folosească încă contra unei chirii lunare.

În foarte puţine cazuri clădirile retrocedate au fost achiziţionate de administraţia publică pentru ca muzeul să poată funcţiona în bune condiţii, fără a fi ameninţat cu evacuarea la un moment dat şi pentru a proteja investiţiile deja făcute, se mai spune în studiu.

Pe de altă parte, în cazul proceselor în curs, pericolul de retrocedare este extrem de mare, în multe cazuri fiind deja hotărâri judecătoreşti în acest sens, procesul fiind la Curtea de Apel.

În cazul clădirilor retrocedate, actualul proprietar este (29%) o persoană privată sau o firmă. În topul celor cărora li s-au retrocedat clădiri în care funcţionau muzee se numără organizaţii religioase (16%), Academia Română (5%), iar în 39% din cazuri actualii proprietari sunt necunoscuţi.

Printre organizaţiile religioase care au recuperat deja clădiri care adăposteau muzee se numără Biserica Ortodoxă Română, Biserica Evanghelică, Biserica Catolică şi Biserica Reformată.

În ceea ce priveşte actuala funcţionalitate a acestor clădiri, multe dintre ele (14%) sunt părăsite fie pentru că proprietarii locuiesc în străinătate, fie pentru că probabil se doreşte distrugerea clădirilor pentru valorificarea terenurilor. Alte funcţionalitatăţi ale acestora sunt: restaurant, after-school, magazin, centru de informare turistică, sediu administrativ-religios etc., potrivit aceluiaşi studiu.

Pe de altă parte, potrivit studiului citat, muzeele sunt implicate în peste 400 de procese la curţile de apel şi tribunale, cărora li se adaugă procesele derulate la judecătorii. Printre cele mai afectate muzee, în ceea ce priveşte retrocedarea colecţiilor sau riscul de retrocedare, se numără: Muzeul Naţional de Artă al României din Bucureşti, Muzeul de Artă din Cluj, Muzeul Memorial „Octavian Goga”, Muzeul Naţional al Literaturii Române şi Muzeul Naţional de Istorie a României, din Capitală, se mai spune în studiul Reţelei Muzeelor.
Conform aceluiaşi studiu, în majoritatea cazurilor, colecţiile retrocedate ies din circuitul public.

O soluţie pentru această situaţie ar putea fi regândirea legii retrocedărilor, după cum a afirmat Dragoş Neamu, în conferinţa de presă. În acest sens, el a precizat că se va adresa Comisiilor de Cultură din Parlament.

El a făcut referire la unul dintre cele mai dramatice cazuri aflate în această situaţie, respectiv cel al Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR), care, în prezent, „stă cu patrimoniul pe bordură”. După retrocedarea imobilului din Calea Victoriei din Bucureşti care găzduia MNLR, patrimoniul muzeului a fost mutat, anul trecut, la Casa Presei. În opinia lui Dragoş Neamu, Casa Presei Libere este locul „unde se duc muzeele să moară”.

Noaptea Muzeelor va propune bucureştenilor, sâmbătă, multe premiere în cele peste 50 de instituţii participante la eveniment, între care „un aeroport oniric” la Muzeul Enescu, o „galerie de neuitat” la MNAR şi „revolta colecţiilor” la MNIR, ca protest faţă de situaţia gravă a instituţiilor muzeale.

Ediţia din 2015 a Nopţii Muzeelor va fi una cu totul specială, pentru că va fi marcată de un protest pe care Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, organizatorul evenimentului, l-a propus tuturor muzeelor din ţară, membre sau încă neafiliate organizaţiei. Astfel, câte o piesă valoroasă din instituţiile muzeale care se vor alătura acestui protest va fi acoperită. Acest protest subtil şi inedit are scopul de a atrage atenţia publicului şi autorităţilor asupra situaţiei dramatice în care se află muzeele României.

Sursă: Mediafax