Descoperire spectuloasă. Acest peşte este unic în lume

 Este vorba de prima specie de peşti care prezintă această caracteristică specifică mamiferelor şi păsărilor, afirmă oamenii de ştiinţă americani, al căror studiu a fost publicat joi în revista Science.

Această caracteristică deosebită oferă peştelui-lună (Lampris guttatus) un avantaj major în mediul său natural – apele reci de pe fundul oceanului.

• Ar putea pădurea amazoniană să supraviețuiască unei secete lungi?
• Cum creează păsările flamingo „tornade” subacvatice pentru a-și prinde prada

Aceşti peşti posedă câteva mici vase de sânge la nivelul branhiilor care transportă sângele cald provenind din interiorul corpului. Acele vase sangvine înconjoară şi încălzesc alte vene sangvine din jurul branhiilor, organul respirator al acestor vieţuitoare. În final, acest sistem de încălzire internă permite peştelui-lună să îşi menţină creierul la o temperatură mai ridicată şi să îşi păstreze muşchii activi, pentru a înota mai repede şi să îşi prindă prada.

Înainte de a face această descoperire, oamenii de ştiinţă au plasat o serie de senzori pe un peşte-lună de pe coasta de vest americană. Ei au descoperit astfel că temperatura medie de la nivelul muşchilor era cu 5 grade Celsius mai mare decât aceea a apelor în care înota, la o adâncime cuprinsă între 45 şi 300 de metri. Graţie înotătoarelor sale roşii care se mişcă în permanenţă, peştele-lună îşi păstrează căldura internă chiar şi atunci când apa se răceşte foarte mult. În plus, el posedă un strat protector de grăsime în jurul branhiilor, inimii şi ţesuturilor musculare.

Acest rezultat reprezintă o surpriză pentru cercetători. Desigur, şi alţi peşti, precum tonul şi rechinul, pot să îşi încălzească anumite părţi ale corpului şi ale muşchilor pentru a-şi ameliora performanţele de deplasare în apele profunde şi reci. Dar, după o vreme, ei trebuie să urce spre suprafaţă pentru a se încălzi. Peştele-lună nu are nevoie să procedeze astfel şi reprezintă o excepţie din acest punct de vedere.