Home » Știință » Robotul spaţial Philae s-a „trezit” şi a contactat Pământul

Robotul spaţial Philae s-a „trezit” şi a contactat Pământul

Robotul spaţial Philae s-a „trezit” şi a contactat Pământul
Publicat: 14.06.2015
Robotul Philae, care a ajuns în noiembrie pe suprafaţa cometei Ciuriumov - Gherasimenko, dar a încetat ulterior să comunice, bateriile sale fiind descărcate, s-a "trezit" şi a contactat Pământul, potrivit unui anunţ făcut, duminică, de Agenţia spaţială europeană (ESA), informează bbc.com.

Pe 12 noiembrie 2014, robotul Philae s-a plasat cu succes pe nucleul cometei Ciurimov-Gherasimenko, realizând astfel o premieră în istoria spaţială, după cum a anunţat atunci ESA.

Micul robot Philae, pasager la bordul sondei spaţiale Rosetta timp de zece ani, a atins suprafaţa cometei Ciuri după o coborâre liberă de şapte ore, la peste 510 milioane de kilometri de Terra.

După câteva „sărituri” pe suprafaţa cometei, Philae a ajuns într-o zonă umbroasă, lucru care a împiedicat panourile solare să încarce bateriile şi să permită robotului să îşi continue munca de cercetare. Astfel, în 15 noiembrie, Philae a început să hiberneze.

De atunci, cometa a început să se apropie de Soare şi Philae a reuşit să îşi încarce bateriile şi să se „trezească”, potrivit BBC.

Pe blogul său, ESA a anunţat că Philae a reuşit să contacteze Pământul, prin intermediul sondei spaţiale Rosetta, pentru 85 de secunde. Acesta este primul contact realizat de Philae de când a intrat în hibernare, în luna noiembrie.

Cercetătorii aşteaptă acum următorul contact cu Philae, precizează BBC.

Sonda europeană Rosetta este primul vehicul spaţial care a reuşit să ajungă pe orbita unei comete, aflată la o distanţă de 510 milioane de kilometri de Terra. Rosetta a ajuns lângă cometa 67P / Ciuriumov-Gherasimenko în luna august, după o călătorie de peste zece ani prin spaţiu şi va rămâne pe orbita ei timp de circa un an.

Robotul Philae a atins suprafaţa cometei pe 12 noiembrie, la capătul unei căderi libere în spaţiu care a durat şapte ore, sărind de două ori înainte de a ajunge într-o zonă care părea a fi un crater lipsit de lumină solară. Această poziţionare defectuoasă a împiedicat până acum bateriile solare să funcţioneze suficient de bine pentru a permite robotului să îşi continue activitatea. Philae a fost plasat în stare de „veghe” pe data de 15 noiembrie.

Lansată în 2004, misiunea Rosetta a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) este dedicată aflării mai multor date despre originile Sistemului Solar, iar robotul Philae are ca misiune colectarea unor molecule organice care ar fi putut să joace un rol determinant în apariţia vieţii pe Terra. Cometele sunt cele mai primitive corpuri cereşti din Sistemul Solar. Sonda Rosetta a trimis deja primele imagini realizate vreodată ale suprafeţei unei comete.

Micul robot a putut să radiografieze interiorul cometei, să-i studieze magnetismul, să realizeze imagini cu solul, să analizeze moleculele complexe de la suprafaţă. Potrivit specialiştilor de la Centre National d’Etudes Spatiales (CNES), agenţia spaţială franceză, misiunea sa este realizată în proporţie de 80%.

În cazul restabilirii contactului, dacă totul funcţionează aşa cum a fost programat, Philae ar trebui „să moară de cald” în 2015, atunci când cometa se va apropia de Soare.

Însă Rosetta îşi va continua misiunea de „însoţitoare” a cometei Ciuriumov-Gherasimenko cel puţin până pe 13 august 2015, dată la care cometa va trece la cea mai mică distanţă de Soare. Misiunea ei este programată să dureze până la sfârşitul lunii decembrie 2015.

Plasarea unui robot pe o cometă aflată la o distanţă de peste 500 milioane de kilometri de Terra reprezintă o premieră în istoria explorării spaţiale şi un punct culminant al unei misiunii care a început în urmă cu 20 de ani.

Cu un cost total de 1,3 miliarde de euro, echivalentul a trei avioane Airbus 380, misiunea Rosetta a mobilizat aproximativ 2.000 de cercetători pe parcursul a 20 de ani. Peste 50 de companii din 14 ţări europene şi Statele Unite ale Americii au participat la fabricarea acestei sonde spaţiale.

Sursa: Mediafax

Mihaela STOICA
Mihaela STOICA
Mihaela Stoica a fost redactor-șef Descopera.ro între februarie 2015 - decembrie 2021, iar în prezent este colaborator al site-ului. Absolventă de Istorie, a fost mai întâi profesor. A intrat în presa online în 2006, la agenţia NewsIn. A lucrat apoi în redacţiile Adevărul şi Gândul, ... citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă