Secretul genei care permite macilor să producă morfină, descifrat de cercetători

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Noua descoperire a fost făcută la puţin timp după ce oamenii de ştiinţă au modificat cu succes genomul drojdiei de bere pentru a sintetiza substanţe opiacee, inclusiv morfină şi codeină, pe baza unei glucide obişnuite, informează Reuters.

În timp ce obţinerea pe cale comercială de morfină în recipiente pline cu drojdie este departe de a deveni o certitudine, macii reprezintă „uzine” naturale extrem de eficiente din acest punct de vedere.

„Macii nu vor dispărea de pe câmpuri peste noapte, oricât am încerca să ne imaginăm acest lucru”, a spus Ian Graham, profesor la Universitatea York din Marea Britanie, participant la noul studiu.

Deşi extragerea de substanţe opiacee din drojdia modificată genetic a devenit de acum o certitudine, cercetătorul britanic vede mai multe beneficii imediate în aplicarea noii descoperiri ştiinţifice asupra unor tehnici care vor duce la obţinerea unor plante de mac mai eficiente.

„Identificarea acestei gene ne permite să dezvoltăm diverse tehnici de cultivare moleculară pentru a crea varietăţi de maci specifice, care produc diverşi compuşi chimici”, a adăugat cercetătorul britanic.

Noua descoperire ar putea duce la obţinerea pe cale agricolă a unor medicamente precum noscapină (narcotină), un antitusiv eficient şi împotriva cancerului, ca şi a unor varietăţi ameliorate de plante care să conţină concentraţii mai mari de morfină.

Profesorii de la Universitatea York au colaborat la acest proiect cu cercetătorii de la compania farmaceutică GlaxoSmithKline, un furnizor major pe piaţa mondială de medicamente opiacee.

Vreme de multe secole, opiaceele au fost principalele analgezice prescrise de medici şi au rămas până în zilele noastre cel mai potent tratament împotriva durerilor severe. Reţetele cu astfel de medicamente au generat pe plan mondial vânzări totale de 12 miliarde de dolari.

Morfina şi codeina sunt administrate direct ca analgezice, iar un al treilea compus, tebaină, reprezintă punctul de plecare în obţinerea opiaceelor semi-sintetice, inclusiv a oxicodonului şi a hidrocodonului.

Structura moleculară a acestor medicamente este atât de complexă încât chimiştii nu au putut niciodată să le producă pe baza unor substanţe existente în farmacii. Dar, descifrarea structurii lor genetice înseamnă că de acum înainte va fi posibilă modificarea genetică a unor organisme minuscule, precum drojdia, care sunt capabile să sintetize astfel de medicamente.

Descoperirea genei STORR de către echipa profesorului Graham, raportată în numărul de joi al revistei Science, a oferit oamenilor de ştiinţă „veriga-lipsă” din acest puzzle al procesului de biosinteză.

Sursa: Mediafax