Trei cărţi celebre ce nu pot fi ecranizate

”De veghe în lanul de secară”

J.D. Saligner şi-a luat măsuri pentru a se asigura că lucrarea care l-a consacrat nu va fi transformată în film. El a refuzat, până la moartea sa, în 2010, să cedeze drepturile romanului. Mulţi sunt de părere că reticenţa scriitorului este un rezultat al adaptării dezastruase a romanului ”Unchiul Wiggily în Connecticut”, peliculă regizată de Mark Robson.

• Un film pierdut al lui Georges Méliès, părintele cinematografiei moderne, a fost regăsit după 100 de…
• Suspecții implicați în furtul tezaurului dacic s-au plâns de condițiile din închisoare

Numeroşi producători şi regizori s-au arătat interesaţi să cumpere drepturile romanului. Printre ei se numără Billy Wilder, Elia Kazan, Marlon Brando, Steven Spielberg, Jack Nicholson, Terrence Malick sau Leonardo DiCaprio, însă teama cea mare a lui Salinger, că firul narativ al romanului nu poate fi tradus în timp, a făcut ca niciun nume de la Hollywood să nu reuşească să-l convingă să permită ecranizarea cărţii.

Cu toate acestea, în 1957, scriitorul spunea că ar fi dispus să ia în calcul o ecranizare postumă a cărţii. ”În primul rând, este posibil ca drepturile să fie vândute într-o zi. Având în vedere că există o probabilitate foarte mare să nu mor bogat, mă gândesc foarte serios să las drepturile nevândute soţiei şi fiicei mele, pe post de poliţă de asigurare. Nu îmi face nicio plăcere, aş adăuga, însă ştiu că nu ar trebui să văd rezultatele tranzacţiei”, spunea Salinger.

”Paradisul pierdut”

Cu toate că numeroase pelicule cu teme religioase au avut un mare succes la box office, o adaptare ”adevărată” a poemului epic aparţinând lui John Milton pune o serie de probleme, cel puţin din punct de vedere al producţiei. În primul rând, ar fi o provocare alegerea actorilor care să îi joace pe Dumnezeu şi pe Satana, pe Eva şi pe Adam. Apoi, există piedica goliciunii ”o problemă foarte mare pentru un studio mare de filme”, după cum a explicat producătorul Vincent Newman pentru New York Times, în 2007.

Câţiva ani mai târziu, Alex Proyas a încercat să ecranizeze poemul, cu Bradley Cooper în rolul lui Lucifer, însă proiectul a eşuat în 2012.

”Un veac de singurătate”

Romanul a fost atât de bine primit, încât subiectul său,, povestea de iubire şi de pierdere a şapte generaţii dintr-o familie, ar putea impresiona la gala premiilor Oscar. Cartea, publicată în 1967, a fost tradusă în 37 de limbi, având milioane de fani.

În ciuda numeroaselor oferte, autorul, Gabriel García Márquez a refuzat să cedeze drepturile. El i-ar fi spus producătorul american de filme Harvey Weinstein că ar accepta să-i permită ecranizarea romanului dacă regizorul va fi Giuseppe Tornatore şi dacă ”filmăm întreaga carte, dar lansăm câte un capitol, de două minute, în fiecare ani, timp de 100 de ani”.

Sursă: Mental Floss