Home » Știință » Diviziunea celulară – ne permite să trăim, dar ne face să ne îmbolnăvim de cancer. De astăzi, are cu un secret mai puţin

Diviziunea celulară – ne permite să trăim, dar ne face să ne îmbolnăvim de cancer. De astăzi, are cu un secret mai puţin

Diviziunea celulară – ne permite să trăim, dar ne face să ne îmbolnăvim de cancer. De astăzi, are cu un secret mai puţin
Publicat: 14.07.2015
Ne începem viaţa sub forma unei singure celule care se divide ulterior în celule noi care, la rândul lor, se divid în noi celule. Ţesutul deteriorat este înlocuit, rănile se vindecă, iar urechile noastre continuă să crească pe tot parcursul vieţii.

Diviziunea celulară poate fi considerată, pe scurt, miracolul vieţii, dar tot nu o înţelegem complet şi astfel nu putem scăpa de partea întunecată a acesteia, precum diviziunea necontrolată a celulelor canceroase care este de multe ori fatală.

Un grup de cercetători din Marea Britanie şi din Canada şi-a concentrat atenţia asupra procesului de diviziune celulară, în special, pe citochineză, momentul în care celulele fiice ce separă de celula mamă.

„Se ştie că structurile microscopice asemănătoare unor cabluri, numite microtuburi, sunt implicate în tragerea cromozomilor către poli opuşi ai celulei în timpul procesului de diviziune”, explică Gilles Hickson de la Universitatea din Montreal, unul dintre cercetătorii implicaţi în acest proiect.

„În acel moment, microtuburile separă fizic cromozomii prin intermediul kinetocorilor în timp ce alte microtuburi semnalează cortexului celulei unde se află planul său ecuatorial, locul unde va avea loc diviziunea”, adaugă Hickson. Cromozomii nu sunt însă inerţi în timpul acestui proces.

Lucrând iniţial cu celulele unor muşte şi folosind unelte puternice şi sofisticate, cercetătorii au descoperit că cromozomii emit semnale care influenţează „centrul de control” al celulei făcând posibilă acţiunea microtuburilor. Un semnal cheie implicat în acest proces pe care oamenii de ştiinţă l-au identificat ca acţionând prin intermediul unui complex de enzime, cunoscut sub numele Sds22-PP1, care se găseşte în kinetocor.

Cercetătorii au demonstrat, de asemenea, că aceast semnal funcţionează şi în cazul celulelor umane.

„Am urmărit diviziunea celulelor de mai bine de 100 de ani, dar continuăm să căutăm să înţelegem mecanismele moleculare implicate. Este important pentru că diviziunea celulară este primordială vieţii şi unor anumite boli”, explică Hickson.

Această cercetare nu va conduce direct către obţinerea unui tratament împotriva cancerului, dar va fi un prim pas pe acest drum.

Sursă: The Register

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
De ce râdem? Oamenii de știință încă dezbat răspunsul, dar sunt de acord asupra unui lucru
De ce râdem? Oamenii de știință încă dezbat răspunsul, dar sunt de acord asupra unui lucru
Au voie agenții de pază să controleze geanta unui client? Ce poți face dacă ești oprit la ieșirea din magazin
Au voie agenții de pază să controleze geanta unui client? Ce poți face dacă ești oprit la ieșirea din magazin
Este nesănătos double-dipping, adică să folosești un sos comun? Ce spun specialiștii
Este nesănătos double-dipping, adică să folosești un sos comun? Ce spun specialiștii
Calitatea locurilor de muncă s-a îmbunătățit, arată un raport al Comisiei Europene
Calitatea locurilor de muncă s-a îmbunătățit, arată un raport al Comisiei Europene
O misiune spațială va încerca prelevarea de mostre de pe Phobos. Când decolează?
O misiune spațială va încerca prelevarea de mostre de pe Phobos. Când decolează?
De ce a fost amendată una dintre cele mai mari bănci din SUA?
De ce a fost amendată una dintre cele mai mari bănci din SUA?
Inteligența Artificială a identificat aproape 10.000 de reacții chimice noi care ar putea fi utile în industrie
Inteligența Artificială a identificat aproape 10.000 de reacții chimice noi care ar putea fi utile în industrie
O descoperire poate schimba medicamentele. Ce au reușit oamenii de știință?
O descoperire poate schimba medicamentele. Ce au reușit oamenii de știință?
Defrișările au scăzut la nivel global, dar e posibil ca situația să nu dureze mult
Defrișările au scăzut la nivel global, dar e posibil ca situația să nu dureze mult
De ce provocări a avut parte piața muncii din UE în 2026?
De ce provocări a avut parte piața muncii din UE în 2026?
Bacteriile de pe limbă ar putea avea legătură cu viteza ta de gândire, indică un nou studiu
Bacteriile de pe limbă ar putea avea legătură cu viteza ta de gândire, indică un nou studiu
Plantele de apartament împrospătează aerul? De câte ai avea nevoie pentru a produce suficient oxigen
Plantele de apartament împrospătează aerul? De câte ai avea nevoie pentru a produce suficient oxigen
Jonathan are 194 de ani. Ce au descoperit cercetătorii în ADN-ul celui mai bătrân animal terestru cunoscut
Jonathan are 194 de ani. Ce au descoperit cercetătorii în ADN-ul celui mai bătrân animal terestru cunoscut
Roverul Curiosity a surprins un răsărit de soare spectaculos pe planeta Marte
Roverul Curiosity a surprins un răsărit de soare spectaculos pe planeta Marte
Primele ceasuri nucleare au început să funcționeze. De ce ar putea măsura timpul mai precis decât ceasurile atomice
Primele ceasuri nucleare au început să funcționeze. De ce ar putea măsura timpul mai precis decât ceasurile atomice
De ce nu ne putem gâdila singuri? Creierul slăbește senzațiile pe care le poate anticipa
De ce nu ne putem gâdila singuri? Creierul slăbește senzațiile pe care le poate anticipa
Afectează ciclismul fertilitatea? Ce spun specialiștii
Afectează ciclismul fertilitatea? Ce spun specialiștii
Un cunoscut actor din serialul Breaking Bad a decedat la 34 de ani
Un cunoscut actor din serialul Breaking Bad a decedat la 34 de ani