Neamţul care a schimbat pentru totdeauna oftalmologia

Helmholtz s-a nasut in Germania anului 1821, iar la varsta maturitatii a fost considerat unul dintre cei mai inteligenti fizicieni si fiziologi ai timpului, influentand, prin vastele sale cunostinte, multe domenii. Von Helmoltz ramane cunoscut, in istoria cercetarii stiintifice, pentru teoriile sale in ceea ce priveste vazul uman, matematica ochiului, capacitatea de a percepe culorile si spatiul, dar si pentru ideile novatoare referitoare la “acustica muzicala”, definirea senzatiilor si a perceptiilor etc.

• Ce este fenomenul „manosphere” și de ce politicienii britanici cer măsuri ferme pentru protejarea bărbaților?
• Astăzi se împlinesc 140 de ani de la naşterea unuia dintre cei mai mari pictori ai…

In anul 1851, acest om de o inteligenta sclipitoare va schimba pentru totdeauna oftalmologia, odata cu inventarea dispozitivului care, la vremea respectiva, purta numele de “augenspiegel” (oglinda pentru ochi) si care avea sa fie denumit, in 1854, oftalmoscop. Era primul dispozitiv care putea sa analizeze fundul ochiului prin intermediul unei surse de lumina si a unei suprafete reflectorizante, care sa directioneze lumina catre fundul ochiului, partea cea mai importanta a acestui organ al vederii. Cu ajutorul dispozitivului puteau fi evaluate structuri ca retina (membrana din partea interioara a ochiului, receptiva la lumina), vasele retiniene, depresiunea foveica (o portiune foarte subtire si sensibila, ca o mica adancitura, in centrul petei galbene a ochiului), discul optic, vasele coroide (din al doilea “strat” al structurii oculare, dinspre exterior spre interior, cele care dau tenta rosiatica sau portocalie a ochiului, nuante care sunt diferite, in functie de rasa si de indivizi).

Hermann Von Helmholtz folosea pentru iluminarea oftalmoscopului si, deci, a ochiului, o lumanare, in timp ce alti medici foloseau lampi cu petrol. Inventarea becului cu incandescenta de catre Thomas Edison, in anul 1879, a dus la imbunatatirea considerabila a dispozitivului pentru analiza ochiului.

Descoperă vă prezintă principalele semnificaţii istorice al zilei de 31 august:

1811 – s-a născut Theophile Gautier, poet, prozator şi critic literar, precursor al parnasianismului (poezii: “Emailuri şi

1821 – S-a născut Hermann von Helmholtz, fizician şi fiziolog; a formulat principiul transformării şi conservării energiei, a inventat oftalmoscopul (m. 8 septembrie 1894).

1848 – Au fost publicate “Dorinţele Partidei Naţionale în Moldova”, unul dintre documentele programatice de bază ale Revoluţiei de la 1848.

1867 – A murit Charles Baudelaire, poet, critic literar, estetician francez, precursor al simbolismului şi modernismului; unicul său volum de poeme, “Florile răului”, a fost caracterizat de criticul T.S.Eliot drept “cel mai mare exemplu de poezie modernă în orice limbă” (n. 9 aprilie 1821).

1868 – A murit istoricul şi filologul Dimitrie Cozacovici, membru fondator al Societăţii Academice Române (n. 1790).

1914 – S-a născut Octavian Vuia, filosof, eseist, memorialist; a fost director adjunct al departamentului românesc al postului de radio “Europa Liberă” în perioada 1976-1980 şi a fondat, împreună cu Mircea Eliade, Emil Cioran şi Horia Stamate Centrul român de studii de la Paris (1949) (m. 11 decembrie 1989).

1916 – S-a născut Neagu Bunea Djuvara, cunoscut ca Neagu Djuvara , diplomat, filosof, istoric, jurnalist şi romancier român (m. 25 ianuarie 2018).

1927 – S-a născut prozatorul Radu Petrescu: “Catalogul mişcărilor mele zilnice” (m. 30 ianuarie 1982).

1927 – S-a născut poetul Dan Deşliu: „Lazăr de la Rusca”, „Minerii din Maramureş”(m. 4 septembrie 1992).

1928 – S-a născut James Coburn, cunoscut actor de film (Premiul Oscar, în anul 1998, pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru prestaţia din filmul „Affliction”) (m. 18 noiembrie 2002).

1963 – A fost instalat „telefonul roşu” (legătură directă) între Washington şi Moscova. Acordul a fost semnat, la Geneva, la data de 20 iunie 1963

1963 – A murit Georges Braque, pictor, sculptor, gravor francez (n. 13 mai 1882)

1967 – A murit scriitorul rus Ilia Ehrenburg (n. 27 ianuarie 1891)

1973 – A murit actorul şi regizorul John Ford; filmele western realizate de el au devenit modele ale genului: “Diligenţa”, “Omul liniştit”, “Fructele mâniei” (n. 1 februarie 1894)

1975 – A murit Raoul Bossy, istoric, diplomat, memorialist, autor al unor studii despre istoria diplomaţiei româneşti în a doua jumătate a secolului al XIX-lea; s-a stabilit în Elveţia după ce, în 1948, autorităţile comuniste i-au retras cetăţenia română (n. 31 octombrie 1894)

1997 – Prinţesa de Wales, Lady Diana şi prietenul său, Dodi al Fayed, şi-au pierdut viaţa într-un accident de maşină la Paris

2002 – A încetat din viaţă Lionel Hampton, pianist, baterist şi solist vocal de jazz. În 1985 a fost desemnat „ambasador al muzicii” Statelor Unite (n.20 aprilie 1908)

2005 – A încetat din viaţă Sir Joseph Rotblat, unul dintre oamenii de ştiinţă recrutaţi să construiască bombele atomice care au pus capăt celui de-al doilea război mondial. După război, Rotblat s-a implicat în campania împotriva armelor nucleare şi, în 1995, a primit Premiul Nobel pentru Pace.

2011 – Ziua Limbii Române se celebrează din 1989, în Republica Moldova, odată cu revenirea la scrierea în grafie latină, anul acesta ea se celebrează şi în România