Descoperire istorică despre evoluţia embrionului uman. Este ”cheia de pornire”

Studiul, publicat în revista Nature Communications, asigură o înţelegere profundă a stadiului embrionic de dezvoltare a omului, iar cercetătorii speră să poată utiliza rezultatele pentru a identifica soluţii împotriva infertilităţii.

La început, omul este o simplă celulă fecundată. La o zi după fecundare devine 2 celule, după 2 zile – 4 celule, după 3 zile – 8 celule şamd, ajungând la naştere la miliarde de celule. Ordinea în care genele noastre se activează după fecundare rămăsese unul dintre teritoriile neexplorate ale dezvoltării umane.

• Descoperire surprinzătoare: Organismele vii emit lumină până când mor
• Știința confirmă: profesia influențează personalitatea și viceversa

Sunt aproximativ 23.000 de gene în total. În studiul de faţă, cercetătorii au descoperit că doar 32 dintre aceste gene sunt activate în primele două zile după fecundare, dar în cea de-a treia zi sunt deja 129 de gene activate. Şapte dintre gene nu fuseseră descoperite până acum.

„Aceste gene reprezintă „cheia de pornire” necesară declanşării dezvoltării embrionare. Este precum arunci o piatră în apă şi apoi observi undele care se propagă la la suprafaţă”, afirmă conducătorul studiului, profesorul Juha Kere, din cadrul Departamentullui de bio-ştiinţe şi nutriţie, Karolinska Institutet.

Cercetătorii au dezvoltat o nouă metodă de analiză pentru a descoperi noile gene. Majoritatea genelor codifică proteine, dar sunt secvenţe de ADN care se repetă şi care sunt considerate de regulă ADN inutil, dar care, în realitate, sunt importante pentru reglarea exprimării genetice. În studiul menţionat, cercetătorii au arătat că genele nou identificate pot interacţiona cu „ADN-ul inutil”, iar acest lucru este esenţial pentru iniţierea dezvoltării.

„Rezultatele noastre asigură noi perspective privind reglarea dezvoltării embrionice timpurii a omului. Am identificat noi factori ce ar putea fi folosiţi în reprogramarea celulelor în aşa-numitele celule stem pluripotente, care pot duce la descoperirea unor tratamente pentru o plajă largă de boli şi, posibil, la tratarea infertilităţii”, afirmă Outi Hovatta, profesor în Departamentul de ştiinţă, intervenţie şi tehnologie clinică, Karolinska Institutet.

Sursa: Medical Xpress