Ruşii şi francezii au făcut o descoperire neaşteptată în solul îngheţat din Siberia. ”Este gigant”

 Este un nou tip de virus gigant, vechi de 30.000 de ani, găsit în solul îngheţat permanent (permafrost) din această regiune a lumii şi pe care cercetătorii au reuşit să-l trezească la viaţă.

Această descoperire făcută de o echipă de franco-rusă arată că viruşii giganţi „nu sunt rari şi sunt foarte diversificaţi”, a declarat pentru AFP Jean-Michel Claverie, unul dintre coordonatorii studiului publicat luni în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) din SUA.

• Insula din Grecia cu mai mulți oameni de 90 de ani decât orice alt loc din…
• O țară din Europa face pregătiri în caz de război cu Rusia

Cu Mollivirus, numărul familiilor de viruşi giganţi identificate din 2003 până acum se ridică la patru, două fiind descoperite în straturile de permafrost, a declarat Jean-Michel Claverie, profesor de medicină la Universitatea Aix-Marseille şi director al laboratorului de informaţii genomice şi structurale din Marsilia.

Potrivit specialistului, această nouă descoperire ar trebui să pună problema unui eventual risc ca unii dintre aceşti viruşi gigant să se trezească într-o zi dacă oamenii încep se mişte straturile prea profunde ale solului din regiunile arctice, în căutare de substanţe minerale preţioase sau petrol.

Viruşii gigant, care au un diametru de peste 0,5 microni (peste 0,5 miimi de milimetru) sunt uşor vizibili cu ajutorul unui microscop optic simplu, spre deosebire de alţi viruşi, dar pot fi confundaţi cu uşurinţă cu bacteriile, precizează AFP.

Cercetătorii îi readuc la viaţă, în laborator, cu ajutorul amoebelor (organisme unicelulare) ca celule gazdă, însă mai întâi verifică dacă viruşii sunt patogeni pentru şoarecii de laborator şi pentru oameni.

Anul trecut, echipa de cercetători care o include şi pe Chantal Abergel de la Centre national de la recherche scientifique (CNRS) din Franţa, a reuşit să readucă la viaţă un alt tip de virus gigant descoperit în acelaşi eşantion de permafrost şi numit Pithovirus.

Lumea ştiinţifică, care a crezut mult timp că viruşii sunt neapărat foarte mici şi cu puţine gene, a descoperit cu surprindere în 2003 un prim virus gigant, cu circa o mie de gene, care au fost numit Mimivirus (din familia Megavirus), scrie AFP.

O altă familie de viruşi gigant, Pandoravirus, cu 2.500 de gene, a fost descrisă în 2013 în revista ‘Science’.

Virusul Mollivirus Sibericum descoperit în permafrostul prelevat de o echipă din Rusia în nord-estul extrem siberian deţine peste 500 de gene şi se prezintă sub forma unei cochilii alungite de 0,6 microni lungime. Pentru a se înmulţi, are nevoie de nucleul celulei gazdă, lucru care nu este valabil în cazul Mimivirus sau Pithovirus, care se mulţumesc cu citoplasma celulei.

Analiza ADN-ului din proba de permafrost a confirmat prezenţa genomului intact al Mollivirus, deşi într-o concentraţie extrem de scăzută.

„Câteva particule virale încă infecţioase pot fi suficiente, în prezenţa unei gazde sensibile, pentru revigorarea unor viruşi potenţial patogeni în regiunile arctice din ce în ce mai râvnite pentru resursele lor miniere şi petrolifere, a căror accesibilitate şi exploatare industrială sunt facilitate de schimbările climatice”, a arătat CNRS într-o declaraţie.

Încălzirea globală duce la topirea unor cantităţi tot mai mari de gheţuri marine polare, permiţând accesul spre Siberia de Est şi de Nord pe rute maritime care nu existau înainte.

„Dacă nu suntem atenţi şi industrializăm aceste zone fără să luăm măsuri de precauţie, există riscul ca într-o zi să trezim la viaţă viruşi cum ar fi variola, pe care îl consideram eradicaţi”, a atras atenţia Jean-Michel Claverie, citat de AFP.