Misterul cazurilor rare de plămâni „sănătoşi” ai adulţilor care fumează de o viaţă întreagă, descifrat de cercetători

Studiul, realizat pe un eşantion de peste 50.000 de persoane, a arătat faptul că anumite mutaţii favorabile se produc la nivelul ADN-ului unora dintre fumători pentru a stimula funcţionarea plămânilor, mascând astfel impactul negativ al fumatului.

Cercetătorii de la Medical Research Council spun că această descoperire ar putea duce la dezvoltarea unor noi medicamente care ar putea să amelioreze funcţionarea plămânilor.

• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu
• Cât timp ar putea trăi pe Marte microbii de pe Pământ?

Însă refuzul de a fuma reprezintă întotdeauna cea mai bună opţiune, au adăugat autorii studiului.

Mulţi dintre fumători – însă nu toţi – dezvoltă boli pulmonare. Însă aceleaşi boli sunt dezvoltate şi de anumite persoane care nu au fumat niciodată.

Cercetătorii britanici au analizat o cantitate uriaşă de date genetice de la voluntarii care au participat la proiectul ştiinţific Biobank.

Savanţii au analizat în special cazurile de bronhopneumopatie obstructivă cronică (COPD), o afecţiune care duce la tulburări respiratorii, tuse şi infecţii pulmonare repetate.

Boala afectează 3 milioane de persoane în Marea Britanie şi include afecţiuni precum bronşită şi emfizem pulmonar.

Comparând datele medicale ale fumătorilor, ale nefumătorilor, ale bolnavilor cu COPD şi ale voluntarilor sănătoşi, cercetătorii britanici au descoperit că anumite fragmente din ADN-ul uman reduc riscul de COPD.

Aşadar, fumătorii cu „gene bune” au un risc mai mic de COPD decât aceia cu „gene proaste”.

Profesorul Martin Tobin, cercetător la Universitatea Leicester, participant la acest studiu, spune că genele par să influenţeze felul în care plămânii cresc şi felul în care aceste organe răspund în cazul unor vătămări.

Fumatul creşte şi riscul de boli cardiace şi cancer – însă aceste riscuri nu au fost luate în calcul în cadrul studiului.

Savanţii britanici au descoperit şi fragmente ale codului genetic care sunt mai des întâlnite la fumători decât la nefumători.

Acele fragmente de ADN par să altereze funcţionarea creierului şi rapiditatea cu care o persoană devine dependentă de nicotină, însă rezultatele trebuie să fie confirmate de studii viitoare.

Studiul a fost prezentat la o reuniune organizată de European Respiratory Society şi publicat în revista Lancet Respiratory Medicine.

Sursa: Mediafax