Zâmbetul său enigmatic a fermecat de-a lungul secolelor. MISTERUL Mona Lisei a fost rezolvat după 500 de ani. Cine a fost adevărata Gioconda

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

În timpul unei investigaţii demne de Codul lui Da Vinci, un grup de arheologi, conduşi de Silvano Vinceti, au exhumat mai multe schelete, depozitate unele peste celelalte sub capelă. Datarea cu carbon făcută mai apoi de oamenii de ştiinţă a determinat că unul dintre schelete a aparţinut unei femei decedate în jurul anului 1542, adică acelaşi an în care Gherardini, care era văduvă şi locuia cu fiica sa, maica Marietta, s-a stins din viaţă la vârsta de 63 de ani. 

Conducătorul investigaţiei, Silvano Vinceti, care este şi directorul Comitetului Naţional al Moştenirii Istorice, Culturale şi de Mediu, susţine că este foarte probabil ca aceste rămăşiţe să aparţină lui Gherardini. ”Există elemente convergente, deasupra tuturor celor 14 teste cu carbon, care susţin faptul că este posibil să fi găsit mormântul Lisei”, a susţinut cercetătorul de artă, care a făcut înainte descoperiri uluitoare bazate pe rămăşiţele artistului Caravaggio. „Vorbesc despre analize istorice, antropologice si arheologice care au fost făcute foarte riguros”, a spus acesta.

• Povestea lui Thierry Hermès: De la hamuri pentru cai la unul dintre cele mai faimoase branduri…

În ciuda tuturor acestora, Vinceti susţine că, din nefericire, sunt extreme de puţine rămăşiţe şi că nu există un craniu, care ar fi putut fi folosit pentru a reconstrui figura enigmatică a modelului. „Rămăşiţele fiilor săi, Bartolomeo şi Piero, pe care le-am găsit în cimitirul bisericii Santissima Annunziata, au fost prea degradate de inundaţii, astfel încât nu ne pot oferi suficient ADN pentru un posibil test de compatibilitate”, a remarcat Vinceti.

„Cea mai mare problemă a noastră este că rămăşiţele găsite sunt foarte fragmentate, foarte deteriorate”, a adăugat cercetătorul Giorgio Gruppioni, şeful laboratorului de antropologie din cadrul Universităţii Bologna. Acest incovenient a complicat determinarea sexului, vârsta la care persoana a decedat, precum şi analizele ADN.

Cercetătorii şi-au îndreptat căutările spre capelă pe baza informaţiilor referitoare la viaţa Lisei, informaţii oferite de istoricul Italian Giuseppe Pallanti, care a găsit testamentul lui Francesco del Giocondo. În testament, vânzătorul de mătase şi-a rugat fiica cea mica, Marietta, să aibă grijă de „iubita lui soţie”, Lisa. Alt document, cunoscut drept „Cartea Morţilor”, găsit de Pallanti în arhivele bisericii, demonstrează că Lisa a rămas acolo până la moartea sa, pe 15 iulie 1542. Femeilor înstărite, precum Gherardini, şi care nu erau maici, li se oferea o înmormântare specială, în interiorul catedralei.

În fiecare an, aproximativ 6 milioane de oameni vizitează Muzeul Luvru din Paris pentru a vedea portretul faimos al lui Da Vinci.

Adevărata identitate a femeii din portret a fost disputată de istorici ani de zile, însă o însemnare făcută de Agostno Vespucci în 1503 o identifică pe Lisa del Giocondo ca fiind subiectul picturii.

Pentru a întări acest argument, varianta italiană a numelui „Mona Lisa” este ”La Gioconda”.

Sursa: Mail Online