Cum trebuie să arate viitorului ”Neil Armstrong” al Planetei Roşii, un erou care poate că nici nu s-a născut încă

„Sunt 90% şanse ca primul om care va păşi pe Marte să fie american”, preconizează Jean-Yves Le Gall, preşedintele Agenţiei spaţiale franceze — Centrul Naţional de Studii Spaţiale (Centre national d’études spatiales — Cnes), care a acceptat acest joc de imaginaţie. Este evident faptul că NASA dispune de un avans considerabil în competiţia pentru cucerirea spaţiului cu celelalte agenţii spaţiale — cel puţin în ceea ce priveşte planeta Marte, NASA a derulat şi derulează cele mai numeroase misiuni ştiinţifice, atât de pe orbita acestei planete cât şi de la sol.

Dacă primul om care va păşi pe Marte va fi aproape sigur american, cum va arăta echipajul care-l va însoţi? Va fi vorba de un echipaj 100% american sau se va opta pentru unul internaţional, aşa cum sunt echipajele de pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS)?

• Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu

Diferitele agenţii spaţiale îşi vor disputa dreptul de a trimite un astronaut în această misiune, estimează Jacques Villain, autorul cărţii „Irons-nous vraiment un jour sur Mars?” (Vom ajunge, oare, într-o zi pe Marte? — Ed. Vuibert, 2011).Iar dacă astronauţii americani au cele mai mari şanse de a porni spre Planeta Roşie, nu este exclus ca din echipaj să facă parte şi un cosmonaut (rus) sau un taikonaut (chinez), un vyomanaut (indian) sau un spaţionaut (francez), pentru a se respecta cosmopolitismul promovat de ISS.

Cu siguranţă însă, cel puţin în prima misiune, nu vor putea merge reprezentanţi ai tuturor naţiunilor interesate de acest lucru. Numărul membrilor echipajului va fi limitat de volumul capsulei care-i va transporta şi de masa care trebuie ridicată de pe Pământ.

Conform unui scenariu vehiculat de NASA, echipajul va fi format din 4 — 6 membri, iar fiecare membru al echipajului va dispune de alimente şi echipamente dintre care doar cele necesare igienei personale pe timpul misiunii vor depăşi 300 de kilograme.

Alte scenarii propun misiuni cu 3 — 4 membri ai echipajului care urmează să călătorească prin spaţiu vreme de 8 luni până la destinaţie, cu viteze de până la 40.000 de km/h, cea mai mare viteză atinsă vreodată de om în spaţiu. Odată ajuns pe Marte membrii echipajului îşi vor amenaja o bază şi vor rămâne acolo timp de câteva luni până la 2 ani, după care vor începe călătoria de 8 luni înapoi spre Terra.

O condiţie esenţială pentru succesul misiunilor cu echipaj uman pe Planeta Roşie este legată de menţinerea sănătăţii psihice a astronauţilor. „Trebuie să ne asigurăm că aceştia vor ajunge în viaţă şi capabili să-şi continue misiune pe Marte, după ce vreme de 8 luni au stat împreună, închişi într-un spaţiu de 4 metri cubi”, a mai susţinut Jacques Villain.

În plus, odată ajunşi pe Marte, membrii echipajului se vor afla într-un scenariu cu totul diferit decât astronauţii care au păşit pe Lună: „Membrii echipajului nu vor putea lua prea uşor legătura cu Pământul, iar în cazul în care vor apărea probleme nu-i vom putea ajuta prea mult.Vor fi pe cont propriu”. La orice întrebare ar fi adresată către Pământ, oricât de urgentă, răspunsul va veni după cel puţin 40 de minute din cauza distanţei dintre cele două planete (un mesaj radio ajunge de la Marte la Pământ în aproximativ 15 minute, la care se adaugă tot pe atât pentru răspuns şi un minim de 10 minute pentru formularea răspunsului).

Niciodată însă vreun astronaut nu s-a confruntat cu perioade atât de lungi de autonomie şi izolare, pe care le implică o astfel de misiune de Marte. În plus, niciodată un astronaut nu a petrecut atât de mult timp în spaţiu. În aceste condiţii, sănătatea psihică şi capacitatea de a acţiona în situaţii critice, sub stres intens, sunt de o uriaşă importanţă, putând face diferenţa între un succes extraordinar şi moarte. Psihologii avertizează că membrii echipajului ar putea suferi de depresie şi chiar ar putea ajunge la gânduri suicidare.

Testele realizate în cadrul programului rus de simulare „Mars 500” au confirmat faptul că este nevoie să se acorde o atenţie specială criteriilor psihologice de selecţie pentru misiune. Astfel ştim deja că „dorinţa de a reveni acasă este de importanţă capitală pentru succesul unei astfel de misiuni”, precizează Jean-Yves Le Gall.

Un alt aspect important pentru succesul misiunii ţine de specializările pe care ar trebui să le aibă membrii echipajului. Cu atât mai mult cu cât tocmai s-a anunţat descoperirea dovezilor cu privire la apariţia periodică a apei în stare lichidă pe Planeta Roşie, va fi important ca echipajul să se întoarcă acasă cu mostre de sol şi de apă. De aici rezultă necesitatea prezenţei unui geolog printre membrii echipajului, un expert care va şti cum să preleveze mostrele, ce mostre să caute şi mai ales cum să evite contaminarea lor cu microbi şi substanţe de provenienţă terestră.

Pe lângă expertiza în geologie la bordul capsulei care va pleca spre Marte ar fi bine să se găsească şi un pilot, un mecanic, un biolog, un chimist, un climatolog, un medic, dar şi alţii — NASA având în vedere trimiterea în misiune a unor astronauţi cu multiple specializări. Membrii echipajului vor trebui să poată să repare singuri un motor în regim de urgenţă, sau să opereze o apendicectomie asupra unui coleg de misiune, sau o fractură deschisă, fără a avea nevoie de indicaţii directe de pe Pământ. De asemenea va fi nevoie şi de un expert în plante care să poată cultiva legume pe care le va uda cu apă de pe Marte, desalinizată la faţa locului.

Iar dintre aceşti pionieri ai spaţiului, cui îi va reveni onoarea de a face primul pas pe Marte? Şi cine va fi Buzz Aldrin, cel care va filma plantarea drapelului în solul planetei? În funcţie de anul în care va fi lansată misiunea — cel mai apropiat orizont temporar anunţat de NASA fiind 2030, iar o variantă mai pesimistă fiind 2050 — viitorul Neil Armstrong care va păşi pe Marte este în prezent copil sau poate chiar încă nu s-a născut.

Jean-Yves Le Gall este însă sceptic cu privire la atenţia media şi din partea opiniei publice de care se va bucura această misiune, prin comparaţie cu Apollo 11 din 1969. Pe atunci, explică el, „Luna reprezenta un totem în cursa pentru cucerirea spaţiului dintre SUA şi URSS. În cazul lui Marte, oamenii vor fi interesaţi de misiune timp de 2 zile şi apoi vor uita de ea. Este puţin la fel ca diferenţa dintre un sprinter şi un maratonist: toată lumea a auzit de Usain Bolt, dar câţi dintre noi cunosc numele campionului mondial la maraton?”.

Sursa: Agerpres