”Inima frântă” nu este un mit, ci un sindrom real. Pericolul MORTAL din spatele lui

În cardiologie, durerea din dragoste poartă numele de cardiomiopatie de stres sau „tako tsubo”. Câţiva cardiologi au încercat să descifreze patologia cardiacă legată de stres, altfel spus „inima frântă” sau „tako tsubo”.

La începutul lunii septembrie, un colectiv de 26 de cercetători de la spitalul din Zurich a participat la un studiu publicat ulterior în revista New England Journal of Medicine şi desfăşurat pe peste 1.750 de pacienţi, în scopul îmbunătăţirii diagnosticării acestei patologii.

• De ce banda de scotch scoate un sunet asemănător cu scârțâitul?
• Cum ne este afectată mintea de sunetul constant al vieții moderne?

Sindromul „inimii frânte” ar afecta anual 2% dintre pacienţii victime ale unor atacuri cardiace. În general sunt femei (80%) de peste 60 de ani, care au trecut printr-o despărţire, decesul unei persoane apropiate sau pur şi simplu un mare stres emoţional. „Ca urmare a unui fapt care l-a contrariat sau a unui stres afectiv, pacientul simte o puternică durere în piept, asemănătoare cu un infarct. Durerea radiază în maxilar şi braţ”, spune Claire Mounier-Vehier, cardiolog, preşedintă a Federaţiei franceze de cardiologie.

Când pacientul ajunge la urgenţă i se face o electrocardiogramă, însă anomaliile nu corespund unui atac clasic fiindcă nu sunt afectate vasele coronare. Numai la o examinare cardiacă RMN sunt depistate leziunile specifice. Sistemul nervos acţionează asupra muşchiului cardiac şi determină o paralizie a părţii inferioare a inimii, care se găseşte în incapacitatea de a se contracta. Partea ei inferioară rămâne inertă şi ia forma a ceea ce japonezii numesc „tako tsubo”, capcană tradiţională pentru caracatiţe sau, mai simplu, a unei mingi de rugby.

Nu s-a lămurit ştiinţific de ce femeile sunt mai afectate de sindromul ” inimii frânte” decât bărbaţii. Claire Mounier-Vehier apreciază că este vorba de o protecţie estrogenică la femei înainte de menopauză. „Estrogenii protejează împotriva impactului hormonilor de stres. La menopauză însă hormonii dispar, iar arterele sunt mai fine”, lucru care ar face ca femeile în vârstă să fie mai sensibile la această patologie violentă, arată ea.

Un alt specialist atrage atenţia însă că riscul de deces rămâne totuşi mic, numai 3,7% dintre pacienţi pierzându-şi viaţa în prezent din această cauză (faţă de 5,3% în cazul crizelor cardiace clasice). În plus, aceştia cedează în general ca urmare a altor boli sau a unor complicaţii grave: cheaguri de sânge, tulburare a ritmului care provoacă un stop cardiac, etc.

Simptomele „inimii frânte” dispar în general într-un interval de la una la trei luni de la producerea accidentului. Din punct de vedere moral lucrurile stau cu totul altfel, nimeni negăsind până acum leac pentru refacerea după pierderea unei fiinţe dragi.