Decizie surpriză în cazul genocidului armean

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Marea Cameră a repetat că o condamnare, în 2007, de către tribunale helvetice, a lui Dogu Perincek, un politician de stânga, la plata unei amenzi şi unor despăgubiri morale pentru că a negat – în conferinţe pe care le-a susţinut în Elveţia – existenţa unui asemenea genocid, i-a încălcat dreptul la liberă exprimare.

Hotărârea, pronunţată cu o majoritate de zece la şapte judecători, este definitivă.

• Incident medical fără precedent la bordul ISS: Un astronaut NASA a rămas brusc fără voce
• Jumătate dintre elevii români s-au gândit la sinucidere, arată un raport îngrijorător

Curtea a subliniat, la fel ca în primă instanţă, că actualul lider al Partidului Patriei a recunoscut masacrele şi deportările în masă comise, la începutul Primului Război Mondial, de către Imperiul otoman şi că „nu a dat dovadă de dispreţ sau ură faţă de victime”.

Ea a făcut o distincţie faţă de incriminarea penală a negării genocidului evreilor, pe care a validat-o în mai multe hotărâri cu privire la ţări ca Germania, Austria, Belgia şi Franţa.

„Transformarea în infracţiune penală a negării sale se justifică deoarece, în contextul istoric al statelor vizate, chiar îmbrăcată în hainele cercetării istorice imparţiale, ea constă invariabil în traducerea unei ideologii antidemocratice şi antisemite”, afirmă Curtea de la Strasbourg.

Nimic nu vine să dovedească, în opinia Curţii, că Dogu Perincek, care îi prezenta în discursurile sale pe armeni ca pe nişte „instrumente” ale „puterilor imperialiste” a avut scopuri rasiste, prin negarea genocidului acestora pe teritoriul Elveţiei.

Această hotărâre confirmă dificultatea cu care se confruntă Franţa în a reveni asupra hotărârii Consiliului Constituţional.

„Înţelepţii” francezi – membrii Consiliului – au invalidat, pe 28 februarie 2012, în baza unor sesizări din partea unor deputaţi şi senatori provenind din mai multe grupuri politice, legea cu privire la negarea genocidului armean adoptată pe 23 ianuarie, apreciind că ar aduce „o atingere neconstituţională la adresa exercitării libertăţii de exprimare şi comunicare”.

François Hollande, la vremea aceea candidat la preşedinţia Republicii, a promis o nouă lege pe această temă, o promisiune pe care a reiterat-o când a fost ales, în iulie 2012.

Sursa: Mediafax