Home » Știință » MITUL despre descoperirile ştiinţifice a fost demontat. De unde au venit în realitate marile inovaţii

MITUL despre descoperirile ştiinţifice a fost demontat. De unde au venit în realitate marile inovaţii

Descopera

Publicat: 27.10.2015

Inovaţia este un lucru prea dificil pentru a fi dictat. Tehnologiile sunt cele care schimbă într-un fel procesul evolutiv, pe care noi nu putem nici să-l oprim nici să-l accelerăm. Sigur, însă, evoluţia nu este produsul ştiinţei. Descoperirile tehnologice vin de la practicieni, nu de la cercetătorii care ruinează ipoteze. “Ştiinţele fundamentale” nu sunt producătoare de invenţii, aşa cum obişnuim să credem. Afirmaţiile îi aparţin lui Matt Ridley, jurnalist şi scriitor de cărţi ştiinţifice, care a publicat un articol în Wall Street Journal.

“Evoluţia tehnologică serveşte drept un impuls, dar are puţină legătură cu ceea ce se întâmplă în laborator ”, afirmă Matt Ridley, jurnalist şi scriitor de cărţi ştiinţifice.

Să presupunem că Thomas Edison ar fi murit din cauza unui şoc electric până să ajungă la descoperirea becului. Istoria era, cumva, extrem de diferită? Sigur că nu. Potrivit Istoriei invenţiilor, scrise de Robert Friedel, Paul Israel şi Bernard Finn, mai mult de 23 de oameni ar fi meritat aprecieri pentru inventarea unor versiuni anterioare becului incandescent a lui Edison.

Acelaşi lucru se întâmplă şi în alte domenii. Elisha Gray şi Alexander Graham Bell au depus brevetul pentru patentarea telefonului aproape în aceeşi zi. În cartea lui Kevin Kelly, „Ce vrea Technologia”, găsim şase inventatori ai termometrului, patru ai vaccinării, cinci inventatori ai telegrafului, patru ai fotografiei. “Istoria invenţiilor este un lanţ nesfârşit de cazuri paralele”, afirmă istoricul Alfred Kroeber.

Domeniul tehnologic se dezvoltă cu un fel de autonomie. “Tehnologiile sunt autoorganizate, pot reproduce şi se pot adapta la diverse medii”, afirmă economistul de la Stanford, Brian Arthur.

“Technium” este numele organismelor în evoluţie pentru echipamentele noastre colective, care este, de asemenea, “un organism foarte complex, care de multe ori urmează propriile impulsuri. Acesta vrea ceea ce-şi doreşte fiecare sistem viu: să se perpetueze”, afirmă Kevin Kelly, autorul a numeroase texte despre ştiinţă.

Implicaţiile în acest mod nou de a privi tehnologia evoluează, la fel cum entităţile biologice continuă să progreseze. Oamenii sunt doar nişte pioni. Tehnologiile vor găsi mai repede inventatorii săi decât viceversa. Descoperirile şi invenţiile simultane demonstrează că patentările şi premiile Nobel au la bază lucruri nedrepte.

Politicienii cred că inovaţia poate fi gestionată după principiul: începi prin a analiza cercetările ştiinţifice, mai târziu aplici şi la final asta devine o tehnologie utilă. Pe această linie de subiect sunt expuse diverse păreri: “Dogma liniară prevalează în lumea ştiinţei şi a politicii. Ideea că ştiinţa creează premise pentru inovaţie, care duce spre comerţ, este greşită. Ştiinţa nu ştie de unde vine inovaţia, de obicei ea vine din regrese”, afirmă Terence Kealey, biochimist şi economist.

Dacă examinăm istoria inovaţiilor, vom afla că descoperirile ştiiţifice sunt efecte, nu cauze ale schimbărilor tehnologice. Nu este întâmplător faptul că astronomia a avoluat în urma multor ani de explorare. Iar descoperirea structurii AND-ului a fost într-o relaţie de interdependenţă cu cristalografia moleculelor biologice prin razele ultraviolete.

Nu putem să ştim dacă descoperirile au fost finanţate de guverne sau fonduri filantropice, care au, de cele mai multe ori, priorităţi diferite. Într-o lume alternativă, este foarte puţin probabil ca marile întrebări despre viaţă, univers şi intelect să fi fost neglijate în favoarea întrebării cum să clonăm animalele de companie ale oamenilor bogaţi.

Sursa: The Wall Street Journal

Tags: cercetatori descoperire evolutie inovatie Inventii stiinta tehnologie

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase