Detalii puţin ştiute despre marii prădători din natură. Paianjenul care produce o fibră de 10 ori mai puternică decât cea din vestele anti-glonţ. VIDEO

Prădătorii nu trebuie doar să facă faţă mijloacelor de apărare ale prăzii, ci să înfrunte şi provocările pe care le ridică habitatul acesteia. 

Strategiile de vânătoare ale animalelor, fie ele carnivore, fie insectivore, reprezintă încercarea prădătorului de a-şi asigura hrana pentru a nu muri de foame. Supravieţuirea este la fel de importantă atât pentru vânător, cât şi pentru pradă. Mai jos găseşti câteva lucruri care nu le ştiai despre unii prădători:

 

Câinii sălbatici sunt animale mici, cu o greutate de până la 30 kg, iar în echipă pot prinde prăzi de aproape zece ori mai mari. Ei sunt cel mai bun exemplu al muncii în echipă. Cu o capacitatea de rezistenţă incredibilă, câinii sălbatici colaborează cu ”coechipierii” şi ating o viteză de până la 60 km/h când îşi urmăresc prada. Pe măsură ce unul dintre ei oboseşte, un alt membru îi ia locul. Sacrificarea se face de către toţi membrii, iar mâncarea e împărţită între ei.

 

 

Orcile sau balenele ucigaşe dau dovadă de o inteligenţă deosebită mai ales în timpul vânătorii. În timp ce atacă o balenă cu cocoaşă sau mai corect puiul acesteia, care înnoată pe spatele mamei sale, orcile provoacă valuri mari prin sărituri numeroase  şi doboară puiul, încă vulnerabil, înnecându-l în adâncimile oceanului. Aproape 50% din atacurile înregistrate de balene ucigaşe asupra mamelor şi puilor de balenă cu cocoaşă sunt reuşite.

 

Paianjenul de scoarţă al lui Darwin, descoperit abia în anul 2010, de o dimensiune de 3 cm, poate produce un fir de pânză de până la 25 de metri lungime şi 8 metri lăţime. Elasticitatea incredibilă face această fibră naturală, cea mai puternică din lume, de 10 ori mai puternica decât Kevlar-ul, material folosit la vestele anti-glonţ.

 

 

Crocodilul de Nil reuşeşte să prindă ceva doar o dată din 10 încercări. Acesta poate să manânce doar o dată pe an, când turmele de antilope vin să-şi potolească setea. Restul timpului se flă într-o lungă aşteptare a prăzii, dând dovadă de o răbdare deosebită.

 

Ghepardul este cel mai rapid mamifer de pe Pământ pe distanţe scurte, fiind capabil să atingă viteze de cel puţin 104 km/h. Are nevoie de 3 salturi pentru a accelera de la 0 la 64 km/h şi doar de câteva secunde pentru a accelera până la 93 km/h. Aproape 6 din 7 atacuri asupra prăzii sunt însă eşecuri.Tocmai de aceea manâncă foarte repede tot ce a prins, devorează prada într-o oră sau cel mult două.

 

 

Aceste date au fost făcute publice de către Jonnie Hughes, producătorul episoadelor doi şi trei ale serialului “The HUNT”, care va începe duminică, 8 noiembrie, la BBC Earth.  

 

 

“Pentru a capta imagini de o calitate uluitoare, dar şi cu o capacitate mare de zoom, am utilizat o camera de nouă gereţie Cineflex. Camera gyro-stabilizată a fost adaptată stilului nostru inedit de filmare, am agăţat-o de un elefant şi am numit camera adaptată “Eleflex”. Am făcut acest lucru pentru a nu speria animalele, în special tigrul, cu zgomotul motoarelor de la maşini, tigrii fiind familiarizaţi cu elefanţii”, a afirmat producătorul Jonnie Hughes(foto) la o conferinţă de presă organizată la Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din Bucureşti.

 

Serialul se concentrează în detaliu pe strategiile pe care prădătorii le folosesc pentru a prinde prada, dar şi pe strategiile pe care prada le foloseşte pentru a supravieţui, fiecare episod urmărind câte un habitat esenţial al planetei. De la păşunile deschise la pădurile dense, de la Arctic până în mijlocul oceanelor, documentarul dezvăluie provocările pe care prădătorul şi prada le întâlnesc în aceste lumi atât de diferite.  

 

Supravieţuirea acestor animale depinde de multe abilităţi precum viteza, capacitatea de a se furişa, rezistenţa, agerime şi munca în echipă, însă, felul în care acetea sunt folosite face diferenţa dintre reuşită şi eşec, respectiv între viaţă şi moarte.

 

 

“Acest film abordează într-un mod inedit relaţia pradă – prădător, axându-se pe tehnicile şi strategiile de vânat ale prădătorului şi pe capacitatea de evadare a prăzii, şi nu pe procesul sângeros de omor”, a afirmat Costică Adam (foto), directorul adjunct al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. 

 

Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” şi BBC Earth anunţă  că va relua, pentru cei interesaţi, proiecţia gratuită a documentarului ”The Hunt” în fiecare weekend, începând cu data de 14 şi 15 noiembrie 2015, de la ora 13:00, în Sala Multimedia a muzeului.