De ce ne cade părul? Semnele unor boli ascunse

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Căderea părului (alopecia, calviţia) este un fenomen a cărui frecvenţă creşte progresiv cu vârsta şi poate debuta încă de la 18 ani. “Dacă la vârsta de 30 ani afecţiunea e prezentă la 1 din 3 bărbaţi, spre 50 de ani  aproximativ  50% dintre ei prezintă semne de calviţie. Femeile sunt afectate într-un procent mult mai redus (2-3%), însă utilizarea manevrelor agresive de colorare şi coafare repetată a părului conduce la modificări îngrijorătoare, progresiv cu vârsta.  Pe lângă moştenirea genetică, acest proces a generat de multe ori o serie de modificari hormonale sau afecţiuni subiacente, precum şi de anumite terapii cu consecinţe asupra stării de sănătate a părului.

Alopecia androgenogenetică, cel mai comun tip de pierdere difuză a părului scalpului, afectează în grade variate 80% dintre bărbaţii şi 60% dintre femeile ajunse la vârsta de 60 ani.

• Cum ne afectează statul pe scaun ore în șir, chiar dacă facem sport regulat?
• De ce un accident de mașină este mai periculos pentru femei decât pentru bărbați?

Alopecia indusă de hormonii androgeni la femeie are drept cauză modificările endocrine. Sursa acestor hormoni o reprezintă ovarul polichistic, posibile tumori, modificări ale secreţiei suprarenalei”, spune medicul dermatolog Oana Spânu pentru Gândul.

Pierderea bruscă a părului apare în boli tiroidiene, deficient de fier, carenţe seleniu, zinc, magneziu, vitamine complex B datorate dietelor.

Dermatita seboreică a scalpului, infecţiile cu fungi, psoriazisul şi orice alte inflamaţii ale pielii capului pot conduce la o pierdere difuză şi reversibilă a părului.  “Alopecia nu se referă numai la pierderea podoabei capilare, sunt multiple afecţiuni în care pacienţii se confruntă cu reducerea pilozităţii pe toată suprafaţa corpului (barbă, sprâncene, gene, regiunea axilară, membre). Există o serie de afecţiuni dermatologice, endocrinologice în care se pierde părul numai pe porţiuni strict delimitate . Această piedere poate fi reversibilă, asociată adesea bolilor autoimune (vitiligo, diabet etc) dar şi o consecinţă a unui stres fizic sau emoţional puternic”, declară dermatologul Oana Spânu pentru Gândul.

Citeşte continuarea în Gândul!