De ce ne fac rău mâncărurile tradiţionale? Nutriţionistul spune de ce uneori ele ne fac mai mult rău decât bine

 

Ciolan afumat cu fasole. “Spre deosebire de iahnie, fasolea bătută are un indice glicemic mai ridicat, prin distrugerea bobului de fasole, adică este mai dulce. Nu e recomandat să asociaţi fasolea bătută cu carne, atunci când doriţi să scădeţi în greutate, ci cu legume crude sau gătite. Ciolanul afumat cu fasole nu reprezintă o combinaţie bună din punct de vedere nutriţional, prin asocierea dintre carbohidraţi şi grăsime animală. Acest fel de mâncare are o densitate calorică crescută, în plus este dificil de digerat.

Ba mai mult, cotletul şi ceafa de porc conţin multă grăsime animală de tip aterogen, adică nerecomandată celor cu afecţiuni cardiovasculare”, spune medicul Anda Avramescu pentru Gândul.

 

Sniţelele, chiftelele prăjite. “În general, produsele “pane” au un conţinut ridicat de grăsimi nesănatoase (grăsimi de tip saturat, mai ales dacă sunt din carne de porc, grăsimi care prin prăjire devin şi mai periculoase pentru circulaţie (grăsimi de tip trans). Prin conţinutul ridicat de grăsimi aceste produse aduc şi un aport crescut de calorii. Grăsimile trans sunt în plus şi grăsimi aterogene, cât şi cancerigene’’, spune Anda Avramescu.

 

Micii. “Sunt preparate tradiţionale din carne tocată (porc, vită) măturate cu supă de oase, cu adaos de grăsime şi condimente, de afanatori ( bicarbonat de sodiu) şi de conservanţi ( tip nitriţi). Au un conţinut ridicat de grăsimi saturate (aterogene), iar asocierea lor cu pâinea, alcoolul, îngreunează digestia. Pot conţine şi multă sare, fiind nerecomandate celor care suferă de hipertensiune”, afirmă Anda Avramescu

 

Ciorba de perişoare. “Conţine carne tocată asociată cu albuş de ou, orez, amidon, de asemenea, combinaţii indigeste”, mai spune Anda Avramescu.

 

Supa de găină (pasăre). “Mai ales din carne crescută organic, din pasăre de curte, este un preparat chiar fortifiant pentru organism. Nu se recomandă asocierea cu tăiţei sau găluşte, care conţin amidon şi mult ou, ci este de preferată asocierea cu legume, la care se adaugă condimente naturale: piper, cimbru, pătrunjel, chimion, tarhon’’, precizează nutriţionistul.

 

Ciorba de burtă. “Conţine proteine cu valoare biologică scazută şi multe grăsimi saturate. Asezonarea ei cu smântana creşte densitatea calorică şi afectează digestia. Nu se recomandă celor care suferă de gută, dar nici celor supraponderali. Este de evitat, chiar dacă se spune că e bună după un chef”, spune medicul Anda Avramescu.

 

Cozonacul. “Este un dulce concentrat, dar şi indigest prin combinaţia dintre făinos, zahăr cu grăsimi de tipul untului, margarinei, galbenuşurilor. Pentru că are o densitate calorică ridicată, nu e indicat să se consume mai mult de o felie pe zi”, subliniază Anda Avramescu.

 

Sursa: Gândul

 

Vă recomandăm şi aceste articole: 

 

Există o DIFERENŢĂ între produsele organice şi cele clasice, dar nu cea BUNĂ

 

ALARMANT. Rezistenţa la antibiotice s-a răspândit acum pe tot globul. De vină ar fi stimulentele de creştere folosite la animalele de carne

 

Ce gust are carnea de om? Experimentul macabru al unui bărbat – VIDEO