Băuturile îndulcite cu zahăr ar putea fi asociate cu un număr ridicat de decese

„Multe ţări din lume înregistrează un număr important de decese cauzate de un singur factor de nutriţie: băuturile îndulcite cu zahăr. Reducerea substanţială sau eliminarea din dietă a băuturilor îndulcite cu zahăr ar trebui să fie o prioritate globală“, a declarat coordonatorul studiului, dr. Dariush Mozaffarian, decanul Şcolii „Friedman“ de Ştiinţe şi Politici ale Nutriţiei din cadrul Universităţii Tufts.

• A început deszăpezirea pe Transfăgărășan! Când ar putea fi permisă circulația?
• Cu ce vopsim ouăle de Paște? „Nu folosiți vopsea tipografică sau pentru textile”

În primul astfel de raport global în privinţa băuturilor îndulcite cu zahăr, cercetătorii au estimat numărul deceselor şi dizabilităţilor cauzate de diabet, boli de inimă şi cancer în 2010. În urma acestei analize, au fost incluse sucurile cu zahăr, băuturile energizante şi cele folosite de sportivi, băuturile tip ice-tea (ceaiuri) cu zahăr şi sucurile făcute în casă, care depăşeau 50 de kcal la 236 de mililitri. Pe lista respectivă nu au fost trecute sucurile realizate integral din fructe, notează CSID.

Experţii au analizat 62 de studii legate de nutriţie, efectuate în 51 de ţări, în perioada 1980 – 2010, la care au participat peste 600.000 de persoane. Au fost incluse şi informaţii legate de oferta de zahăr pe piaţa a 187 de ţări. Asta a permis analiza obiceiurilor de consum a unui segment larg, pe un areal extins. Pe baza acestei meta–analize, cercetătorii au calculate impactul direct al diabetului, obezităţii, bolilor de inimă şi a cancerului.

Rezultatele au arătat că, la nivel mondial, sucurile îndulcite ar putea cauza circa 184.000 de decese anual, din cauza îmbolnăvirii cu afecţiuni cronice cu potenţial fatal. Potrivit concluziilor studiului, aceste produse ar putea fi responsabile de:

133.000 de decese cauzate de diabet;
45.000 de morţi pe fondul bolilor cardiovasculare;
6.450 de decese survenite din cauza apariţiei cancerului.

„Unele recomandări de modificări ale obiceiurilor alimentare, cum ar fi creşterea consumului de fructe şi legume, poate fi dificil din cauza costurilor, producţiei agricole, depozitării şi alţi factori de acest fel. Dar, renunţarea la sucurile dulci nu este un lucru complicat. Nu există niciun beneficiu pentru sănătate adus de băuturile îndulcite, iar reducerea consumului ar putea salva sute de mii de vieţi anual”, explică Mozaffarian.

Datele au arătat că prevalenţa bolilor cronice asociate cu consumul de băuturi îndulcite cu zahăr a fost mai ridicată în rândul tinerilor, comparativ cu persoanele mai în vârstă. Rata decesului a fost mai mică de 1% la persoanele de peste 65 de ani din Japonia, dar de 30% în Mexic la persoanele mai tinere de 45 de ani.

De asemenea, majoritatea deceselor asociate cu consumul de băuturi cu zahăr, aproximativ 76%, au fost înregistrate în ţările cu venituri mici şi mijlocii. Dintre toate regiunile studiate, Mexic a avut cea mai mare rată de deces asociată cu consumul de băuturi cu zahăr, estimată la circa 24.000 de decese. În zone precum Insulele Caraibe şi America Latină, cum ar fi Mexic, băuturile dulci preparate în casă (frescas) sunt foarte populare şi sunt consumate pe lângă sucurile dulci din comerţ.

„Printre cele 20 de ţări care înregistrează cele mai mari rate ale decesului asociate cu un consum ridicat de băuturi cu zahăr, cel puţin 8 sunt din America Latină şi Caraibe, reflectând cantităţile mari de zahăr consumate în aceaste regiuni”, a adăugat coordonatorul studiului, dr. Gitanjali Singh, profesor la Şcoala Friedman.

Datele au arătat că prevalenţa bolilor cronice asociate cu consumul de băuturi îndulcite cu zahăr a fost mai ridicată în rândul tinerilor, comparativ cu persoanele mai în vârstă.

„Dacă aceşti tineri continuă să consume (băuturi cu zahăr) la un nivel crescut de-a lungul vieţii, efectele consumului ridicat vor fi agravate de efectele îmbătrânirii, ceea ce duce la rate şi mai mari de deces şi de invaliditate din cauza bolilor de inimă şi diabet, comparativ cu ce vedem acum“, a declarat dr. Gitanjali Singh.

Sursa: CSID