Home » Știință » 5 mituri din genetică de care ar trebui să uităm

5 mituri din genetică de care ar trebui să uităm

5 mituri din genetică de care ar trebui să uităm
Publicat: 14.07.2017
Există nenumărate prejudecăţi legate de modul în care s-ar putea transmite unele afecţiuni genetice.
Genetica medicală este un domeniu care a născut şi va naşte multe controverse. Este firesc – cunoaştem deocamdată prea puţine despre ea, ne sperie pentru că ne gândim la afecţiuni grave, iar în România abia începe să câştige cu adevărat teren.
 
De multe ori, la primele discuţii cu pacienţii, geneticienii se văd nevoiţi nu doar să explice anumite noţiuni de genetică precum „ADN”, „mutaţie”, „gene dominante sau recesive”, ci şi să anuleze câteva prejudecăţi.
 
Iată care sunt unele dintre ele, des întâlnite de experţi.
 
1.Dacă mama, bunica sau sora a avut cancer de sân sigur mă voi îmbolnăvi şi eu. Cancerul se moşteneşte 100%
 
Fals! Studiile au arătat că persoanele care au avut cazuri de cancer în familie pot avea o predispoziţie genetică, fără ca aceasta să însemne că vor dezvolta şi ele cu certitudine tipul de cancer respectiv. Doar între 5 şi 10 % dintre cazurile de cancer apărute sunt moştenite.
 
2.Dacă nu există antecedente în familie, cu siguranţă nu mă voi îmbolnăvi nici eu
 
Fals! Sunt cunoscute cazurile când, spre exemplu, fără a avea antecedente în familie, din părinţi sănătoşi s-au născut copii cu fibroză chistică. Acest lucru a fost posibil pentru că, fără ca ei să ştie, atât mama, cât şi tatăl erau purtători ai genei respective. Gena a rămas recesivă (adică fără a declanşa boala), până când, întâlnindu-se şi la mamă şi la tată, gena a devenit dominantă. Aşa se explică de ce, în familiile regale, acolo unde erau încurajate căsătoriile între rude de sânge, se perpetuau boli genetice, precum hemofilia.
 
3.Mutaţiile genetice sunt întotdeauna periculoase
 
Fals! Deşi este adevărat că mutaţiile generate de viruşi sau infecţii sunt periculoase pentru organism, există şi mutaţii genetice care au consecinţe pozitive. Aceasta este explicaţia pentru care există categorii de oameni ce par a fi rezistenţi la anumite boli sau au imunitate la diverşi agenţi patogeni. Astfel de persoane norocoase ajung să fie de un real folos medicilor în efortul lor de a descoperi vaccinuri pentru diverse afecţiuni.

Citeşte continuarea articolului pe csid.ro

Vă mai recomandăm şi: Geneticienii au lamurit enigma “sangelui blestemat”

                                             A fost descoperit un nou grup de gene care declanseaza autismul

                                             Moment de rascruce in stiinta: a fost “construita” prima celula cu genom sintetic

 

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Animalele ar fi evoluat cu 200 de milioane de ani mai devreme decât credeam, indică noi fosile
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă