Un scenariu alarmant a devenit realitate. O epidemie veche s-a reactivat şi face ravagii

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O epidemie de antrax care a ucis peste 2000 de reni, a ucis o persoană şi a afectat viaţa altor 13, în Siberia, a fost pusă în legătură cu reactivarea unor spori vechi de 75 de ani. Aceştia au revenit la viaţă după ce straturile de perfmafrost în care se aflau s-a topit. 

Acest fenomen dovedeşte ceea ce specialiştii previzionau încă de acum câteva decenii: încălzirea globală va determina reactivarea unor boli străvechi. Cu toate acestea, bacteriologii spun că au fost deja implementate măsuri pentru combaterea epidemiei de antrax identificate recent şi că aceasta va fi în curând eradicată.

Specialiştii cred că epidemia a izbucnit în momenul în care gheaţa în care se conserva cadavrul unui ren infectat cu antrax s-a topit. Cercetătorii avertizau încă de acum 4 ani că există posibilitatea ca rămăşiţele animalelor moarte în timpul unor infecţii să apară din ce în ce mai des, ca urmare a topirii permafrostului. O dovadă în acest sens este descoperirea, în anul 2015, a unui virus vechi de peste 30.000 de ani care era încă activ. 

Oamenii de ştiinţă spun că Bacillus anthracis, bacteria care declanşează apariţia antraxului, poate supravieţui în sol chiar şi câteva sute de ani. În momentul în care animalele pasc, se pot infecta cu respectivele microorganisme. Spre deosebire de ceilalţi patogeni, Bacillus anthracis nu se menţine în viaţă până în momentul în care se poate reproduce, ci acţionează numai pentru a-şi ucide gazda. 

În SUA, au fost raportate cu frecvenţă cazuri de infectare cu antrax, mai ales în zona celebrului ,,Vest sălbatic”. Specialiştii susţin că aceste cazuri se datorează în principal faptului că, aici, vacile moarte din cauza infecţiilor sunt lăsate să putrezească în aer liber. 

Bacteriologii presupun că epidemia de antrax a fost răspândită în rândul locuitorilor din Siberia deoarece aceştia ar fi mâncat carnea renilor infectaţi. 

Antraxul se manifestă sub trei forme. 80% dintre cazuri sunt cele de tip cutanat, sunt tratabile şi au o rată de mortalitate de aproximativ 10-20%. Antraxul pulmonar se transmite în momentul în care sporii sunt inhalaţi şi, în cazul, în care nu este tratat, are o rată de mortalitate chiar şi de 100%. Cea mai rară formă de antrax este cea gastrointestinală, este cea care i-a afectat şi pe locuitorii din Siberia şi are, în general, o rată de mortalitate de 50-75%. 

Specialiştii spun că izbucnirea epidemiilor de antrax poate fi împiedicată prin arderea cadavrelor animalelor care au fost infectate sau prin îngroparea lor la o adâncime cât mai mare cu putinţă.

Sursa: livescience.com

Vă mai recomandăm şi: Zebrele dintr-un parc natural din Namibia sunt atrase irezistibil de iarba infectată cu antrax

                                             Monstrul din noi: de ce fecalele sunt o ameninţare la adresa omenirii

                                             Un nou detector impotriva amenintarilor biologice, chimice si nucleare