Yoshinori Ohsumi a câştigat Premiul Nobel pentru Medicină în 2016

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Yoshinori Ohsumi a fost premiat pentru analizarea modului în care celula biologică lucrează în autofagie – cum celulele corpului se detoxifiază şi repară singure.

Yoshinori Ohsumi s-a născut în anul 1945 la Fukuoka, Japonia. Din anul 2009 este profesor la Institutul pentru Tehnologie din Tokyo, potrivit Comitetului Nobel.

În vârstă de 71 de ani, profesorul japonez Yoshinori Ohsumi a început să cerceteze mecanismul autofagiei în urmă cu 26 de ani, la Universitatea din Tokyo. Acesta a folosit drojdie dintr-o brutărie pentru a identifica genele esenţiale în mecanismul autofagiei. Experimentele sale au fost considerate „briliante” de către Comitetul Nobel de la Stockholm, care l-a şi premiat luni.

Prin cercetarea profesorului Yoshinori Ohsumi s-a înţeles cum răspunde organismul la infecţii sau se adaptează la înfometare. O serie de mutaţii din genele studiate de acesta se regăsesc în diferite forme de cancer şi boli neurologice, precum Parkinson.  Autofagia, mecanismul descris pentru prima oară de profesorul Ohsumi, se referă la capacitatea celulelor de a-şi distruge propriul conţinut pe care apoi îl transportă în nişte vezicule sub formă de saci, până într-un compartiment de reciclare, lizozomii, unde  se distruge materialului celular.

Autofagia este cunoscută încă de acum cinci decenii, dar importanţa sa fundamentală în fiziologie şi medicină a fost recunoscută abia odată cu cercetările lui Yoshinori Ohsumi, în anii 1990.

Prin procesele autofage organismul curăţă inclusiv toxinele şi reciclează componentele celulelor deteriorate. Celulele creează membrane care vânează resturile celulelor moarte, bolnave sau uzate şi folosesc moleculele rezultate pentru energie sau pentru a refacea altor celulele.

Perturbările din procesul autofagiei au fost legate de boala Parkinson, diabetuld e tip 2, cancer şi alte afecţiuni care apar odată cu îmbătrânirea. Mutaţiile produse în genele autofage pot cauza boli genetice. Cercetări intense au loc în prezent pentru a dezvolta medicamente care să declanşeze procesul autofagiei în diferite boli.

Cuvântul autofag provine din două cuvinte greceşti care înseamnă „auto-devorare”.

Anunţul privind laureatul este făcut în aceaşi zi în care, dintre toţi cei nominalizaţi, el este ales de către instituţia care acordă premiul, la sugestia Comitetelor Nobel de domeniu.

Anul trecut, Premiul Nobel pentru Medicina a fost caştigat de William C. Campbell (Irlanda) şi Satoshi Ōmura (Japonia) pentru descoperirile privind o nouă terapie împotriva infecţiilor cauzate de viermi cilindrici, în timp ce Youyou Tu (China) a fost premiată pentru descoperirile ei privind o nouă terapie împotriva malariei.

Începând din anul 1901 au fost 210 laureaţi, Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină fiind acordat de 106 ori, cu excepţia anilor: 1915, 1916, 1917, 1918, 1921, 1925, 1940, 1941 and 1942. Conform statutului Fundaţiei Nobel, acest premiu nu este acordat în anul în care nici una dintre lucrările nominalizate şi luate în considerare nu este de natură să aducă beneficii umanităţii.

Cel mai tânăr laureat de până acum a fost medicul canadian Frederick G. Banting considerat, împreună cu fiziologul american Charles Best, ca descoperitor al insulinei  şi care avea 32 de ani când a primit Nobelul pentru Medicină, în anul 1923.

Cel mai în vârstă laureat a fost Peyton Rous, care avea 87 de ani când i-a fost atribuit premiul pentru descoperirile făcute în domeniul oncovirusurilor, în anul 1996.

Sezonul Nobel 2015 va continua, marţi, cu premiul Nobel pentru fizică.

Miercuri va fi decernat premiul Nobel pentru chimie, iar, joi, va fi anunţat Nobelul pentru literatură.

Câştigătorul premiului Nobel pentru pace – singurul atribuit de Norvegia, conform dorinţei exprimate de fondatorul prestigioaselor distincţii, Alfred Nobel – va fi anunţat vineri.

Premiul Nobel pentru economie va fi decernat luni, 10 octombrie.

Laureatul va primi o medalie din aur şi un premiu în valoare de 8 milioane de coroane suedeze (circa 850.000 de euro).

Laureaţii îşi vor primi premiile Nobel în timpul unor ceremonii oficiale organizate la Stockholm şi la Oslo, pe 10 decembrie, ziua în care se comemorează moartea fondatorului premiilor, Alfred Nobel, decedat în 1896.

Premiile Nobel sunt decernate din 1901, cu excepţia celui pentru economie, instituit în 1968 de Banca centrală din Suedia, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la fondarea acestei instituţii. Premiile au fost create după moartea inginerului sudez Alfred Nobel (1833 – 1896), inventatorul dinamitei, conform voinţei sale din testament.

Numele nominalizaţilor şi alte informaţii despre aceştia sau despre procesul de selecţie nu pot fi făcute publice timp de 50 de ani.