Tot ceea ce erai curios să afli cu privire la corpul tău, dar îţi era teamă să întrebi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Timp de zeci de ani, cititorii revistei New Scientist şi-au manifestat curiozitatea cu privire la fenomenele din organismul uman, iar în cadrul articolului de mai jos sunt regăsite câteva dintre acestea şi răspunsurile specialiştilor.

1. De ce nu strănutăm în timp ce dormim?

Strănutul este considerat un reftex, un răspuns involuntar al unui stimul intern sau extern. Reflexele se opresc în somn din cauza atoniei, o stare fiziologică ce se instalează în momentul în care creierul nu mai transmite mesaje către muşchi, cauzând o paralizie parţială. Dacă un strănut este absolut necesar, acest proces încetează, iar persoana se trezeşte înainte să strănute.

2. De ce gălăgia deranjează?

Urechea umană detectează sunetele folosind celule mici de păr din cohlee, iar un sunet puternic cauzează deformări mecanice ale acestor celule, trimiţând un semnal electric către creier cu ajutorul nervului auditiv. Diferite grupe ale acestor celule reacţionează la diferite frecvenţe, iar zgomotele puternice pot afecta sistemul auditiv.

3. Dacă bei doar puţin alcool, acesta poate acţiona ca un medicament împotriva microbilor din organism?

Poate exista un efect protectiv, dar doar dacă acea concentraţie este suficientă pentru ca acest lucru să se întâmple. În cazul apariţiei Hepatitei A, alcoolul poate avea acest efect, dar doar dacă acesta este stocat în stomac şi nu în sânge. Pentru sănătatea organismului, cantitatea trebuie să fie moderată, recomandată fiind cea de 2 pahare de vin de masă pe zi.

4. Auzim foarte multe lucruri despre faprtul că gândacii sau muştele au dezvoltat o rezistenţă în faţa pesticidelor şi a oricăror alte tratamente. În acest caz, oamenii pot dezvolta şi o asemenea rezistenţă în faţa chimicalelor şi a bacteriilor?

Oamenii acumulează modificări genetice tot timpul, dar pentru că genomul uman este complex, multe dintre aceste modificări nu sunt vizibile. Totuşi, dacă aceste mutaţii sunt însemnate, va dura foarte mult timp până când aceasta va marca populaţia, asta din cauza faptului că oamenii trăiesc mult şi au puţini urmaşi. Cu timpul, organismul uman devine din ce în ce mai simplist, iar genomii devin mai mici. Materialul nostru genetic include aproximativ 30.000 de gene cunoscute. Măsurile genomului au un rol extrem de important în ceea ce priveşte consecinţele biologice ale acestor schimbări, ceea ce înseamnă că schimbările minore pot fi extrem de signifiante, dar ca această schimbare să aibă impact asupra populaţiei, va trebui să fie propagată de-a lungul mai multor generaţii.

Propagarea modificărilor genetice variază foarte mult în funcţie de durata de viaţă a oamenilor şi de modul în care acestea sunt transmise descendenţilor. Oamenii nu au, de obicei, mai mult de un descendent, pe când insectele pot depune sute de ouă, tocmai de aceea acest fenomen este extrem de întâlnit în cazul acestora, pe când în cazul oamenilor poate dura extrem de mult.

5. Oamenii au o dorinţă înnăscută de a consuma carne sau este un obicei cultural? Dacă o anumită cultură interzice acest consum, oamenii încă doresc să manânce carne?

Este vorba mai puţin de dorinţa de a consuma, cât despre faptul că oamenii trebuie  să aibă o nutriţie concentrată. Chiar şi în meniurile fără carne sunt prezente alimente concentrate precum nuci, fructe, cereale şi tuberculi. Erbivorele mânâncă, în general, alimente vegetale ce nu conţin fibre. Plantele sunt, de obicei, pline de chimicale pe care erbivorele ori le tolerează, ori le aruncă, ori le distrug şi în acelaşi timp stochează vitaminele, proteinele, grăsimile şi carbohidraţii digestivi.

Aşadar, foarte mulţi dintre noi savurăm grăsimea concentrată, iar aportul de proteine şi vitamine din organism creşte.

6. Singurele modificări genetice din corpul uman despre care avem informaţii sunt acele boli care produc fibroza chistică. A identificat cineva schimbari in genetica recentelor generaţii, posedă ei „cele necesare” pentru a evolua in mediul actual?

Exemplul care este de cele mai multe ori invocat în cazul unei schimbări genetice din cadrul unei generaţii recente este reprezentat de celulele anemice, care apar ca un avantaj pentru oamenii care le au în locurile în care malaria este endemică. Cu toate că prezenţa acestor celule nu poate fi considerată ca un tratament, acestea conferă o doză de rezistenţă în faţa malariei.  Un alt exemplu în acest sens este capacitatea organismului de a regla cantitatea de sodiu existentă în dieta noastră.  În cazul populaţiilor care nu pot îngurgita o cantitate însemnată de sare, organismul lor este axat pe păstrarea acesteia, pierzându-se mult mai puţină prin transpiraţie sau prin urină decât o fac ceilalţi oameni.

7. Cu toate că este un obicei nepoliticos, este necesar scărpinatul în nas în vederea menţinerii curăţeniei acestuia?

Nu este un lucru cert faptul că nasul trebuie curăţat mereu, însă în trecut existau o mulţime de paraziţi nazali care trebuiau eliminaţi înainte ca aceştia să călătorească către sinusuri. Însă, astăzi, acest comportament este considerat tabu, ceea ce îi conferă o şi mai mare intoleranţă, dat fiind faptul că sunt scoase la vedere părţi din ţesuturi interne.

Sursa: The Guardian

Vă recomandăm să citiţi pe aceiaşi temă:

Cinci MITURI despre corpul femeilor

Ce alt lichid cu excepţia sîngelui circulă în organismul nostru?

Cum se curata organismul de deseuri toxice