Schizofrenia, boala care afectează 1% din populaţie. Care sunt simptomele şi ce se poate face

Un  nou  studiu  pan-european, subliniază necesitatea unui grad mai mare de educaţie şi a dialogului deschis cu privire la opţiunile terapeutice pentru schizofrenie.

• Astronomii au rezolvat un mister al uneia dintre cele mai ciudate stele de pe cer
• Stresul influențează consumul de cannabis nu doar la oameni, ci și la șobolani

Studiul a fost prezentat astăzi, 10 octombrie, de Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale. Studiul la care au participat 166 de adulţi care trăiesc cu schizofrenie şi 468 de aparţinători este realizat de agenţia independentă de studii de piaţă Fieldwork International (parte a Ipsos MORI) şi a cercetat gradul de conştientizare, sentimentele şi preferinţele în privinţa tratamentului.

Cercetarea a fost efectuată în 12 ţări din Europa (Austria, Belgia, Danemarca, Franţa, Germania,  Italia,  Olanda,  Rusia,  Spania,  Suedia, Elveţia şi Marea Britanie) şi a subliniat principalii factori care afectează liniştea sufletească a aparţinătorilor , cum ar  fi  impactul  acestei  afecţiuni  asupra  vieţii  cotidiene,  potenţialele recăderi/spitalizări şi obţinerea unui suport în afară de medicaţie. 94% au afirmat că i-au reamintit persoanei pe care o îngrijesc să îşi ia medicamentele, iar în cazul a 49% acest lucru s-a întâmplat frecvent.

“Îngrijirea unei persoane cu schizofrenie are un impact semnificativ asupra vieţii aparţinătorului”,  afirmă  Miia Männikko,  Preşedintele  Federaţiei  europene a familiilor persoanelor cu tulburări mintale.

Cele mai multe persoane afectate de boli psihice nici nu cunosc variantele alternative de tratament:

– 23% sunt nemulţumiţi de tratamentul pe care îl urmează (14% dintre ei sunt foarte nemulţumiţi) şi îşi doresc un alt plan de tratament;
– 27% nu ştiu care sunt tratamentele pentru schizofrenie disponibile;
– 21% nu au discutat cu nimeni tratamentele alternative înainte să înceapă tratamentul pe care îl urmează.

Pentru  tratarea schizofreniei sunt disponibile acum diferite  opţiuni, de la tratamentele cu administrare zilnică pe cale orală, până la cele  injectabile cu eliberare prelungită.

Avantajele celor injectabile sunt că dau libertate pacienţilor (nu au grija medicamentelor în fiecare zi, ci doar o dată pe lună) şi, în plus, întrucât injecţa o face medicul, există un control mai bun al tratamentului.

“În sprijinul pacienţilor, dar şi al familiilor lor, din anul 2014 există platforma online www.schizofrenia.ro al cărei scop este acela de a oferi informaţii relevante despre această boală. Platforma este construită de specialişti în sănătatea mintală şi este uşor de utilizat datorită design-ului simplu şi intuitiv. Platforma conţine informaţii despre  semnele  bolii,  opţiuni  terapeutice,  dar  şi  un  modul  interactiv  unde specialiştii pot răspunde întrebărilor utilizatorilor. Paralel funcţionează şi o pagină de  facebook  asociată  platformei.  În  cadrul  platformei,  o  dată cu lansarea campaniei Anti Stigma, a fost creată o secţiune specială dedicată acestui subiect,” spune Conferenţiar Doctor Maria Ladea, preşedinte al asociaţiei Inomedica.

“Schizofrenia este o afecţiune complexă care poate avea un impact profund atât asupra persoanelor afectate, cât şi asupra
aparţinătorilor acestora. Este important ca  toate  părţile  implicate  să  conştientizeze  opţiunile  disponibile.  Tratamentul trebuie să fie adaptat cerinţelor individuale pentru a sprijini persoana afectată să ducă o viaţă împlinită,” spune Jane Griffiths, director Janssen, companie care a comandat studiul.

Schizofrenia este mai frecventă la bărbaţi decât la femei

Nu există o cauză unică a schizofreniei. Se consideră că diferiţi factori care acţionează împreună contribuie la dezvoltarea acestei afecţiuni. Se pare că sunt importanţi atât factorii genetici, cât şi cei de mediu. Simptomele de schizofrenie  pot  include  halucinaţii,  idei  delirante,  absenţa  răspunsului emoţional,  retragere  socială/depresie, apatie şi absenţa energiei sau a iniţiativei.

În mod tipic, schizofrenia este o afecţiune cronică, care durează toată viaţa, însă există tratamente care pot fi benefice. Ghidurile clinice recomandă ca pachetul  optim  de  tratament  să fie  reprezentat  de  o  combinaţie  de medicamente antipsihotice şi psihoterapie, psihoeducaţie şi auto-ajutor.

Deşi schizofrenia nu se vindecă, aceasta poate fi o afecţiune medicală tratabilă şi controlabilă şi sunt disponibile tratamente care le permit persoanelor cu schizofrenie să îşi ţină simptomele sub control şi să poată evita recăderile.

Cu toate acestea, în unele cazuri, pacienţii se confruntă cu probleme semnificative asociate cu simptomele bolii, uneori ajungând chiar să refuze tratamentul.

Schizofrenia afectează aproximativ 1% din populaţia lumii, iar aproape 3,7 milioane de persoane din Europa suferă de  această boală.

Totodată, schizofrenia apare la 9% dintre persoanele cu o rudă de gradul întâi care suferă de această boală şi este mai frecventă la bărbaţi decât la femei. Se estimează că 60-78% dintre persoanele cu schizofrenie şi afecţiuni înrudite nu au un loc de muncă, iar 1 din 5 persoane cu schizofrenie sunt persoane fără adăpost.

Simptomele schizofreniei:

– Pozitive: idei delirante, halucinaţii, tulburări ale gândirii şi tulburări de mişcare.
– Negative: aplatizare emoţională sau absenţa exprimării emoţionale, retragere socială, lipsă de motivaţie.
– Cognitive: dificultăţi privind prioritizarea sarcinilor, organizarea gândirii şi anumite tipuri de memorie.
– Afective: dispoziţie depresivă, insomnii, scăderea apetitului alimentar, a interesului şi a capacităţii de concentrare, sentimente de inutilitate, vinovăţie şi anxietate, precum şi alte simptome din sfera afectivă.