Un bust al lui Nicolae Iorga, dezvelit pe un teren din Sarandë, în Albania, donat de marele istoric statului român

Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Românii din Afara Graniţelor, în parteneriat cu Fundaţia „Nicolae Iorga”, din Sarandë, Ambasada României la Tirana, cu sprijinul Primăriei Oraşului Sarandë, informează Institutul Cultural Român într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

• 5 scandaluri majore care au pus TikTok sub lupă. De la amenzi-record și procese pentru protecția…
• Test de cultură generală. Ce este penitenţa?

La ceremonia ce va avea loc pe faleza „Hasan Tahsini” sunt invitaţi oficiali ai statului albanez şi român, reprezentanţi ai autorităţilor locale, precum şi ai aromânilor (românilor) din regiune, personalităţi marcante ale vieţii socio-politice şi culturale a aromânilor (românilor) din cele două ţări.

Manifestarea se va încheia cu un spectacol de muzică şi dansuri populare aromâne, susţinut de artişti aromâni (români) din România: Eliza Nirlu şi orchestra sa, ansamblul folcloric „Dor” din Sarighiol de Deal, judeţul Tulcea (coordonator Dumitru Caimacan-Popescu), alături de coruri de copii, din Fier şi Deviaka, Albania.

Cu acelaşi prilej, prin contribuţia Asociaţiei „Răsăritul românesc” din Chişinău (preşedinte Vlad Cubreacov), Poşta Moldovei a emis, prin Biroul său Marca Personalizată, în tiraj limitat, cinci mărci poştale personalizate şi un efect poştal (plic) dedicat dezvelirii bustului marelui istoric Nicolae Iorga la Sarandë, Albania. Cele cinci mărci poştale personalizate –policrome, dantelate şi adezive – redau, în chenar atribuit, următoarele imagini: bustul lui Nicolae Iorga, sigla Institutului Cultural Român şi data inaugurării bustului (19.11.2016), clădirea Institutului Român („Casa Iorga”) de la Sarandë – fotografie din epocă, coperta exterioară şi coperta interioară a lucrării lui Nicolae Iorga Breve histoire de l’Albanie et du people albanais (Scurtă istorie a Albaniei şi a poporului albanez), publicată în 1919 la Bucureşti; Casa Iorga de la Saranda – astăzi, o fotografie–portret a lui Nicolae Iorga (1871–1940). Manşeta policromă coliţei este intitulată „Arte plastice”, având în partea dreaptă un desen al operei „Măiastra”, a sculptorului Constantin Brâncuşi.

Nicolae Iorga (1871–1940) a fost istoric, scriitor şi om politic român, academician şi profesor universitar, prim-ministru al României (19 aprilie 1931–6 iunie 1932).
Prelegerile sale despre istoria Albaniei, care oferiseră delegaţiei albaneze la Conferinţa de la Londra (1913) argumente pentru afirmarea drepturilor istorice ale poporului albanez, au fost publicate, în anul 1919, în cartea Brève histoire de l’Albanie et du peuple albanais.

Drept recompensă, Regele Ahmet Zogu i-a dăruit lui Iorga, în anul 1931, un teren pe malul mării, în Sarandë, lângă port. Nicolae Iorga a donat statului român terenul în anul 1934, iar aici s-a construit, între anii 1937 şi 1938, clădirea Institutului Român din Albania sau „Casa Iorga“, după planurile arhitectului Petre Antonescu. Institutul a devenit ulterior un important aşezământ de cultură românească. Se întăreau, astfel, relaţiile diplomatice şi culturale româno-albaneze.

Începând cu anul 1935, Nicolae Iorga l-a delegat să se ocupe de viitorul Institut Român din Albania pe profesorul Dumitru Berciu, ilustru istoric şi arheolog.

Iorga a fost cel care a descoperit, în anul 1915, la Biblioteca Medicea Laurenziana din Florenţa, cel mai vechi document cunoscut în limba albaneză, datat 1462 – Formula e pagëzimit, o formulă de botez, un text liturgic scris de arhiepiscopul romano-catolic de Durrës, Pal Engjëlli.

„Marele erudit a privit Balcanii ca locul unde s-a născut, s-a legănat şi s-a copt «copilul» care, cu timpul, a devenit Bătrânul Continent, iar pe balcanici ca pe băştinaşi autentici ai săi” – potrivit Academicianului Kopi Kyçyku.

Opera lui Nicolae Iorga conţine numeroase studii, lucrări de sinteză asupra istoriei naţionale, cercetări privind viaţa aromânilor (românilor din Balcani), evoluţia şi autohtonia lor în părţile central-sudice ale Balcanilor, inclusiv în Albania. El arată că limba folosită de aromâni este un dialect al limbii române, formată, de o parte şi de alta a Dunării, derivată din latina populară, evoluată în mod specific, în secolele de sfârşit ale Antichităţii şi de început ale Evului Mediu.

Este binecunoscută originea sud-dunăreană a istoricului, Iorga însuşi afirmând că un strămoş al său provine din zona Pindului.

În 2016, s-au împlinit 145 de ani de la naşterea lui Nicolae Iorga.

Sursa: Mediafax