Dosarul Roşia Montană a fost depus la UNESCO

„Protecţia patrimoniului naţional este una dintre responsabilităţile principale ale Ministerului Culturii şi intră în prerogativele sale fundamentale. Depunerea dosarului Roşia Montană la UNESCO finalizează un proces început încă din 2011, când Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a recomandat oficial Ministerului Culturii includerea Roşiei Montane în patrimoniul UNESCO şi continuat în mandatul Guvernului condus de Dacian Cioloş, prin adăugarea Roşiei Montane pe Lista Indicativă a României la UNESCO în februarie 2016.

Nu este, aşadar, un act de dispoziţie cu caracter de noutate care să fie limitat de prerogativele restrânse ale Guvernului României în această perioadă, ci un act de administrare în vederea conservării patrimoniului naţional”, se arată într-un comunicat publicat joi pe siteul Ministerului Culturii.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

Potrivit documentului, „valoarea excepţională” a Roşiei Montane este recunoscută şi afirmată de un număr fără precedent de grupuri, instituţii şi organizaţii ale specialiştilor din ţară şi din străinătate în domeniul cercetării şi protejării patrimoniului, dintre care este suficient să amintim ICOMOS, organismul consultativ al UNESCO pentru evaluarea obiectivelor culturale propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului Mondial.

„Odată identificată valoarea excepţională a unui obiectiv, articolul 4 din Convenţia Patrimoniului Mondial impune obligaţia declanşării procedurilor pentru ocrotirea obiectivului respectiv, iar includerea sa în Lista Patrimoniului Mondial este primul pas în acest sens. Recunoaşterea internaţională a valorii universale a patrimoniului naţional face parte dintre îndatoririle impuse de legea românească şi de convenţia UNESCO semnată de România. Am considerat necesar să abordăm acest subiect cu ceea ce el are ca dată esenţială: un monument istoric de importanţă naţională şi recunoscut ca atare de Statul Român, şi universală, aflat totodată pe lista celor mai periclitate şapte situri din Europa (1) şi a celor mai periclitate din lume (2). Recunoaşterea internaţională a unor situri de asemenea valoare este chiar misiunea UNESCO şi a României, prin semnarea Convenţiei privind Protecţia Patrimoniului Mondial, Cultural şi Natural”, se mai arată în comunicat.

În prezent, România are şase poziţii culturale şi o poziţie naturală în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO – Bisericile cu pictură exterioară din Moldova, Mănăstirea Horezu, Satele cu biserici fortificate din Transilvania, Cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, Centrul istoric al Sighişoarei, Bisericile de lemn din Maramureş şi Delta Dunării.

Decizia finală privind includerea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a Roşiei Montane aparţine exclusiv Comitetului Patrimoniului Mondial, în baza evaluării dosarului depus, conform următorului calendar – Februarie – August 2017: „Evaluare tehnică a dosarului (desk review), Septembrie 2017: Vizită de evaluare pe teren a peisajului cultural nominalizat, Iulie 2018: Analiză în Comitetul Patrimoniului Mondial şi decizie privind înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO”.

Sursa: Mediafax

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Roşia Montană, propusă de Ministerul Culturii pentru Lista Patrimoniului Mondial UNESCO

Roşia Montană a fost declarată sit istoric de importanţă naţională

UNESCO a înscris 9 noi situri arheologice în patrimoniul său – GALERIE FOTO

Patrimoniul mondial al UNESCO a fost îmbogăţit cu şase noi obiective