Minunea naturală ascunsă în staţia de metrou Politehnica, veche de 70 de milioane de ani

Scoici, alge, melci, corali şi rudişti se pot vedea încapsulate în materialul calcaros care formează pavajul staţiei de metrou. Cele mai numeroase organisme sunt rudiştii, care sunt nişte vietăţi cu un exoschelet conic care era înfipt în solul de pe fundul mării, similar cu un morcov. Acestea au trăit din Jurasicul târziu (acum 150 de milioane de ani) până în Cretacicul târziu. Speciile acestea de rudişti au dispărut odată cu extincţia în masă de la sfârşitul Cretacicului şi acestea, conform spuselor lui Mihai Popa, paleontolog la Facultatea de Geologie şi Geofizică Bucureşti, „au văzut o dâră de foc pe cer” lăsată de asteroidul care a dus şi la extincţia dinozaurilor. 

Din punct de vedere ştiinţific, valoarea acestor formaţiuni este incomensurabilă. În România, imortalizarea faunei din acea perioadă se poate vedea doar în câteva zone, de aceea cariera de marmură Săvădisla şi staţia de metrou Politehnica surprind o imagine unică a vieţii marine de acum 70 de milioane de ani.

 

Un alt eveniment important din acea perioadă, care creşte şi mai mult importanţa acestor fosile, este că atunci a avut loc şi orogeneza Munţilor Apuseni, astfel complexul de organisme marin, alături de formaţiunile în care au fost prinse a fost ridicat deasupra nivelului mării.

 

De asemenea, valoarea ştiinţifică se extinde la nivel european, chiar la nivel mondial, astfel de specii găsindu-se în zona mediterană şi în zona Insulelor Caraibe.

 

Acesta este exemplul cel mai elocvent de minunăţii naturale care se află în staţiile de metrou din Bucureşti. Există şi alte exemple, mai puţin vizibile, dar cu o importanţă ştiinţifică cel puţin la fel de mare. Se poate spune că metroul din Bucureşti este un „muzeu” cu exemplare geologice şi paleontologice adunate de pe tot teritoriul României şi care din păcate rămâne, în cea mai mare parte a lui, ascuns de ochii călătorilor.