Bolile angajaţilor moderni: Burnout sau sindromul de oboseală cronică. Cine rezistă?

Pentru mulţi, echilibrul între viaţa profesională şi cea personală a rămas, în cele mai multe cazuri, la statutul de aspiraţie, scrie Business Magazin.

• 2025 a fost cel mai dificil an din ultimul deceniu pentru piața muncii
• Cum ajung românii să fie exploatați în Germania prin metoda „hotelurilor sociale”

Greva controlorilor de trafic aerian din urmă cu câteva săptămâni a stârnit, pe lângă ştirile propriu-zise legate de orarul de zboruri, numeroase discuţii referitoare la doleanţele acestor angajaţi.

Printre solicitările pe care le aveau nu se aflau măririle de salariu, ci creşterea personalului, în contextul în care conducerea ROMATSA intenţiona să reducă posturile până în 2019, la nivelul din 2009, potrivit liderului sindical al companiei. „Este foarte riscantă această politică, gândiţi-vă că avem locaţii cu doar trei controlori, noroc că directorul are şi el licenţă. Trebuie să te odihneşti, nu poţi să stai cu ochii într-un ecran 12 ore. Sunt reglementări internaţionale: una-două ore munceşti, apoi te odihneşti. De multe ori, nici după 12 ore oamenii nu pot pleca acasă”, spunea Gabriel Tudorache, la finalul lunii mai.

Exemplul controlorilor de trafic aerian este printre cele mai relevante că o situaţie financiară bună la locul de muncă (salariul mediu la ROMATSA este de 21.000 lei) nu este totuşi suficientă pentru mulţumirea angajaţilor. Iar dacă angajaţii ROMATSA s-au revoltat prin grevă împotriva acestei stări, ce se întâmplă cu angajaţii şi managerii multinaţionalelor şi ai celorlalte firme locale, care nu se manifestă astfel?

CITEŞTE CONTINUAREA în Business Magazin