Există o singură creatură care poate supravieţui Apocalipsei şi este considerată indestructibilă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Cu toate că pe Terra gândacii sunt priviţi drept vietăţile cele mai rezistente, aceste microorganisme cu opt picioare sunt, de fapt, mult mai puternice şi vor continua să existe pe planetă şi în următorii 10 miliarde de ani, indiferent că vine Apocalipsa ori că ne acoperă potopul, au descoperit oamenii de ştiinţă de la Universitatea Oxford, informează The Telegraph.

Tardigradele sunt capabile să supravieţuiască timp de 30 de ani fără hrană sau apă şi să reziste la temperaturi extreme de până la 150 de grade Celsius, la adâncimile mărilor sau la vacuumul îngheţat al spaţiului cosmic. Cercetătorii de la Universităţile Oxford şi Harvard au descoperit că abilităţile lor fantastice le-ar proteja în cazul unor calamităţi, chiar dacă acestea ar fi atât de puternice încât să şteargă de pe faţa Pământului orice urmă de viaţă. Singurele evenimente care ar putea determina dispariţia tardigradelor – adică un asteroid gigantic, explozia unei stele sau radiaţii gama mortale – nu vor avea loc până când soarele nu va muri, scrie Gândul.

• Acidificarea oceanelor distruge viața socială a peștilor de recif
• Test de cultură generală. Care este cea mai rară culoare din natură?

Aceste descoperiri nu sugerează doar că tardigradele vor supravieţui mult după ce oamenii vor fi dispărut, ci dă şi speranţa că viaţa ar putea exista chiar şi pe planete pustii şi mult mai ostile.

„Viaţa pe această planetă poate continua mult după ce oamenii vor dispărea. Tardigradele sunt organismele care se apropie cel mai mult de ideea de indestructibil de pe întreg Pământul, dar există şi posibilitatea să mai fie alte specii similare undeva în Univers. În acest context, ar fi cazul să începem să căutăm serios viaţă pe Marte şi în alte zone ale sistemului solar, în ggeneral. Dacă Tardigradele sunt cele mai rezistente specii de pe Pământ, cine ştie ce mai există în alte părţi”, a îndemnat doctorul Rafael Alves Batista, de la Departamentul de Fizică al Universităţii din Oxford.