Cetatea teutonilor din Feldioara, reconstruită de la zero. Cât a costat şi de când va putea fi vizitată

Cetatea Feldioara, ridicată în judeţul Braşov în secolul al XIII-lea de teutoni, a fost reconstruită aproape de la zero, după o investiţie de 12 milioane de lei. Până în luna septembrie, noua fortăreaţă va putea fi admirată doar din exterior, transmite corespondentul MEDIAFAX.

• Noi localităţi din România au devenit staţiuni turistice
• Au început lucrările de restaurare a Cazinoului din Constanţa după 7 ani de chin birocratic

Din fortăreaţa care a fost ridicată pe vremea teutonilor în secolul al XIII-lea mai rămăseseră în picioare doar trei ziduri – şi acestea degradate – astfel că edificul a fost refăcut aproape de la zero.

Mircea Gherghe, responsabilul de lucrări din partea Consiliului Judeţean Braşov, finanţatorul proiectului, a declarat, corespodnentului MEDIAFAX, că cetatea a fost restaurată după imaginea pe care o avea în secolul al XVIII-lea, proiectul derulându-se cu avizul Ministerului Culturii.

„În acea perioadă, zidurile cetăţii erau tencuite şi am ales să le tencuim tocmai pentru a se păstra cât mai bine. Nu am inventat nimic faţă de imaginile şi documentele istorice. În ceea ce priveşte construcţiile de lemn care sunt peste ziduri, acestea s-au făcut după modelul istoric al vremii, deoarece nu au mai existat date despre structurile existente la această cetate. Pentru reconstrucţia şi renovarea zidurilor nu s-au folosit decât mortare de var şi piatră. Nu am folosit cimentul decât la subzidirea consolidării fundaţiei”, a explicat Mircea Gherghe.

Investiţia a fost de 12.379.295,67 lei, bani care au venit din partea bugetului Consiliului Judeţean Braşov.

„Valoarea estimată iniţial a fost de 23 de milioane de lei, iar licitaţia a fost adjudecată la suma de 15.362.951,61 lei. Astfel s-a realizat o economie la bugetul judeţean de peste 3 milioane de lei. Acum, la finele lucrărilor, Cetatea Feldioara devine un important punct de reper pe harta turistică şi culturală a judeţului. Orice obiectiv turistic este important pentru judeţ, dar şi pentru localitate în care se găseşte. Este şi cazul Cetăţii Feldioara”, a declarat pentru corespondentul MEDIAFAX Adrian Veştea, preşedintele Consiliului Judeţean Braşov, care aşteaptă, acum, o creştere a turismului în zonă.

Deşi lucrările au fost finalizate, obiectivul îşi va deschide porţile abia în luna septembrie, după ce vor fi amenajate spaţiile muzeale, dar şi zona de intrare către monument, primarul Feldioarei, Sorin Taus spunând că turiştii pot admira, deocamdată, cetatea doar pe exterior.

„Pe şantierele arheologice care au fost au fost descoperite o serie de obiecte, astfel că în spaţiile muzeale create vor fi aduse aceste exponate”, a explicat primarul.

Practic, la reconstrucţia cetăţii construite în secolul XIII de teotoni, lucrările au demarat în 2013 cu o cercetare arheologică aprofundată a întregului sit istoric realizată sub coordonarea arheologului Daniela Marcu-Istrate. Descoperirile arheologice au evidenţiat că dealul cetăţii a fost locuit cu mii de ani în urmă, fiind scoase la lumină artefacte surprinzător de bine conservate din perioadele neolitică (cultura Cucuteni), geto-dacică şi medievală.

Cetatea are patru turnuri, în cele patru puncte cardinale, un zid de incintă, dar şi zidurile ce marchează vechea capelă existentă de pe vremea când aici a existat o Mănăstire Cisterciană.

Pe partea de Nord se poate observa şi zidul teuton, dar şi o fântână care a fost scoasă la suprafaţă pe ultima sută de metri a săpăturilor, despre amplasamentul acesteia neexistând amănunte.

„Acest proiect a fost o provocare în ceea ce priveşte materialele de construcţie, fiindcă nu puteam folosi orice. De asemenea, cu ajutorul arhitecţilor am încercat să nu inventăm elemente ale acestei contrucţii, ci să păstrăm imaginea istorică a acestei cetăţi. Tocmai ca să se facă diferenţa între ceea ce a existat şi ceea ce am adăugat noi pentru protecţia zidurilor cetăţii, construcţii care sunt însă în conformitate cu specificul istoric, a fost creat din structură de lemn. Cea mai mare dificultate pe care am întâmpinat-o a fost însă lipsa personalului specializat, astfel că am avut o fluctuaţie destul de mare pe şantier”, a precizat Alexandru Stoica, reprezentantul constructorului.