Efectele existenţei omului sunt mai însemnate decât se considera anterior, iar mamiferele mari au avut cel mai mult de suferit

În Australia, studiile anterioare au arătat că mamiferele mari au început să dispară cu o viteză mai mare decât cele mici acum 35.000 de ani, scrie Futurity.

Cu ajutorul datelor a fosilelor mai vechi şi a urmelor geologice, noul studiu a arătat că accelerarea extincţiei mamiferelor mari a început acum cel puţin 125.000 de ani în Africa. În acel punct, mamiferul african normal era deja cu 50% mai mic decât cel de pe alte continente, în ciuda faptului că dimensiunea mai mare a terenului poate susţine mamifere mai mari.

• „Apocalipsa plantelor”: bacteriile decimează culturile și provoacă pagube de milioane de euro
• Cum au avut de suferit estuarele, așa-numitele „pepiniere ale mării”, în ultimii 35 de ani?

Pe măsură ce oamenii au migrat din Africa, alte extincţii care au avut la bază dimensiunea mare a animalelor au început să apară în regiuni şi în perioade care coincid cu tiparele de migraţie ale omului. Cu timpul, dimensiunea medie a mamiferelor de pe acele continente s-a apropiat şi apoi a scăzut sub cele din Africa. Mamiferele care au supravieţuit expansiunii omului erau în general mult mai mici decât cele care au dispărut.

De asemenea, magnitudinea şi scara extincţiei acestor tipuri de mamifere a depăşit orice alt eveniment similar din ultimii 66 de milioane de ani, conform acestui studiu.

Cercetătorii au găsit că schimbarea climatică nu era cauza pentru această extincţie diferenţiată: atât mamiferele mici, cât şi cele mari, sunt la fel de vulnerabile la schimbările de climă.

Mai mult, echipa de cercetători a analizat cum ar fi afectată biodiversitatea dacă mamiferele considerate vulnerabile sau pe cale de dispariţie ar dispărea în următorii 200 de ani. În contextul acestui scenariu, cele mai mari mamifere terestre ar fi vacile domestice, iar masa corporală medie a mamiferelor s-ar diminua la doar 2,7 kilograme.

„Dacă această tendinţă continuă, iar toate mamiferele ameninţate dispar, atunci compoziţia taxonomică va fi restructurată în întregime”, a precizat Felisa Smith, autoarea principală a studiului de la Universitatea New Mexico. „De fapt, dimensiunea globală a mamiferelor va reveni la dimensiunea de acum 40 de milioane de ani”.

Kate Lyons, de la Universitatea Nebraska-Lincoln, o membră a echipei de cercetare, a afirmat că restructurarea va avea „implicaţii profunde” asupra ecosistemelor. Mamiferele mari tind să fie erbivore, devorând cantităţi mari de vegetaţie şi transportând nutrienţii asociaţi în tot ecosistemul. „Rolul în ecosistem al mamiferelor mari este diferit faţă de rolul mamiferelor mici”, a precizat Lyons. „Ecosistemele vor fi foarte diferite pe viitor. Ultima dată când comunităţile de mamifere au arătat aşa şi aveau această dimensiune medie a fost după extincţia dinozaurilor.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Şansa mamiferelor a fost dispariţia dinozaurilor. Ce stă la baza diversităţii speciilor de mamifere?

Pangolinul, cel mai ciudat mamifer de pe Pământ. Are limba mai lungă decât corpul

De ce sunt balenele atât de mari?

Un mamifer rar ce trăia alături de dinozauri există şi în prezent