Academia suedeză ar putea suspenda premiul Nobel pentru literatură anul acesta

Pe 26 aprilie, în întrunirea săptămânală a secţiei de literatură, care mai numără doar 11 membri din 18, după o serie de demisii, nu s-a putut lua o decizie în acest sens, a declarat pentru The Guardian scriitorul Per Wästberg, fost editor al publicaţiei suedeze Dagens Nyheter. Acesta, care este şi preşedintele comitetului de patru membri ce decide laureatul premiului Nobel pentru literatură, a mai declarat că o decizie ar putea fi luată joi, informează Mediafax.

 

Dacă se va suspenda premiul Nobel pentru literatură de anul acesta, atunci, în 2019, vor fi acordate două astfel de distincţii.

 

Wästberg a mai spus că Academia suedeză a purtat, în ultimele săptămâni, mai multe discuţii cu Fundaţia Nobel, care administrează cele şase premii înfiinţate de şi în memoria lui Alfred Nobel, inventatorul dinamitei.

 

Scriitorul a adăugat că cei patru membri ai comitetului de literatură îşi vor continua activitatea de analizare a listei de cinci posibili câştigători indiferent de decizia care va fi luată joi.

 

Academia suedeză a fost criticată pentru modul în care a gestionat o anchetă internă privind comportamentul sexual nepotrivit al soţului uneia dintre membrele secţiei de literatură a forului.

 

În noiembrie 2017, publicaţia Dagens Nyheter a scris că mai multe membre, precum şi soţii şi fiice ale unor membri ai Academiei suedeze ar fi fost abuzate sexual de personajul aflat în centrul scandalului. Publicaţia suedeză a prezentat şi mărturiile a 18 femei care spun că au fost abuzate sexual sau violate de respectivul bărbat.

 

Academia Nobel a rupt între timp legăturile cu acest bărbat, a cărui identitate nu a fost dezvăluită, dar care este cunoscut publicului, fiind celebru în cercurile culturale, scria AFP recent.

 

Abuzurile sexuale au avut loc în perioada 1996 – 2017, potrivit Dagens Nyheter.

 

Între timp, numele bărbatului a fost făcut public, acesta fiind fotograful francez Jean-Claude Arnault, soţul dramaturgului Katarina Frostenson, membră a Academiei suedeze. Arnault conduce un club cultural în Stockholm, care beneficia de finanţare din partea secţiei de literatură a Academiei Nobel.

 

Arnault a negat toate acuzaţiile care i s-au adus.

 

După ce Academia a votat pentru eliminarea lui Frostenson din rândul membrilor săi, la începutul lunii aprilie, alţi trei academicieni, Klas Ostergren, Kjell Espmark şi Peter Englund, şi-au dat demisia în semn de protest. Le-au urmat secretarul permanent al secţiei de literatură din Academia Nobel, Sara Danius, şi apoi Sara Strindberg

 

Statutul de membru este pe viaţă şi, teoretic, aceştia nu pot demisiona, dar nu sunt obligaţi să mai participe la întrunirile secţiei de literatură.

 

Presa suedeză a scris că demisiile sunt „un dezastru”, pentru o academie „în ruină”, şi că „turnul lui Babel se prăbuşeşte”.

 

Acuzaţiile au fost dezvăluite prima dată ca parte din campania online #MeToo, care a dat în vileag abuzuri sexuale săvârşite de importanţi oameni de la Hollywood. Ulterior, scandalul a afectat grav şi cercurile artistic, media şi politic din Suedia, una dintre ţările în care se respectă cel mai mult egalitatea de gen.

 

Niciuna dintre femei nu a reclamat abuzurile şi la poliţie, care însă a deschis o anchetă preliminară.

 

În luna martie, procuratura din Stockholm a anunţat că o parte dintre acuzaţiile de viol şi abuz sexual nu mai pot fi cercetate, pentru că nu există probe concludente sau faptele s-au prescris.

 

Însă ancheta continuă privind alte câteva acuzaţii, au confirmat procurorii.

 

De la înfiinţarea premiului Nobel pentru literatură, în 1901, Academia suedeză a ales să nu îl acorde de şapte ori: în 1914, 1918, 1935, 1940 şi între anii 1941-1943. În şase din cele şapte dăţi, premiul a fost amânat cu un an, după ce comitetul Nobel a stabilit că nominalizările nu întruneau criteriile menţionate în testamentul lui Alfred Nobel.