După o istorie de 130 de ani, cea mai mare companie care vinde diamante va începe să vândă diamante sintetice. Cum sunt realizate acestea

Deşi diamantele artificiale sunt produse încă din anii ’50, acestea nu au fost comercializate ca pietre preţioase din cauza imperfecţiunilor şi a calităţii generale slabe, fiind folosite în industrie ca instrumente de tăiere şi forare a altor materiale dure.

Diamantul este valorificat ca o piatră transparentă ce luceşte ca nicio altă piatră. Este, de asemenea, cel mai dur dintre toate materialele. Aceste proprietăţi remarcabile au la bază o reţea cristalografică în care atomii de carbon sunt dispuşi perfect regulat.

• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar
• Albert Einstein a avut dreptate: Timpul se scurge mai repede pe planeta Marte!

Micile imperfecţiuni în această dispunere, fie că este vorba despre o poziţie greşită a unui atom, lipsa sau prezenţa unui atom diferit, pot duce la schimbări majore în diamant. Spre exemplu, înlocuirea unui atom de carbon la fiecare 10.000 de atomi cu unul de azot va face ca diamantul să capete o culoare maronie, relatează Phys.

Pentru a fi aranjaţi într-o reţea perfect regulată, este nevoie de presiuni şi temperaturi ridicate, întâlnite la mari adâncimi în crustă. La suprafaţă, atomii de carbon formează reţele hexagonale sau la scară mare grafitul (mina de creion), un material extrem de fragil. Structura diamantului însă este un pătrată, precum în gif-ul de mai jos:

Este lesne de înţeles că pentru a crea diamante în mod artificial, oamenii au recurs la simularea condiţiilor de presiune şi de temperatură din adâncul crustei terestre, supunând atomii de carbon procesului de cristalizare al diamantului. Totuşi, metoda duce la structuri imperfecte, prea slabe din punct de vedere calitativ pentru a fi considerate demne de titlul de piatră preţioasă. Metoda este însă utilă pentru crearea diamantelor pentru industrie.

De asemenea, este posibilă realizarea diamantelor sintetice de calitate prin „creşterea” straturilor de atomi de carbon, unul după altul, folosind metanul (CH4). Se poate realiza prin înlăturarea hidrogenului din moleculele de metan în recipiente sterile folosind plasmă. Carbonul este astfel forţat să crească în cristale de diamant şi nu în multe alte tipuri de cristale de carbon precum grafitul sau grafenul.

Marea provocare a fost de a face acest proces fezabil. Cei de la De Beers consideră că au ajuns la un punct în care tehnologia este suficient de ieftină şi au în plan extinderea producţiei la Ascot din Marea Britanie şi deschiderea unei noi fabrici în Statele Unite.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Un diamant de 910 carate a fost desoperit în Lesotho. Cât valorează piatra preţioasă?

Al doilea diamant ca mărime din lume, evaluat la 70 de milioane de dolari, va fi scos la licitaţie. A fost descoperit în urmă cu câteva luni

Cercetătorii au descoperit o proprietate uimitoare a diamantului

O bijuterie ”regală”, luată din India, se va vinde pentru milioane de dolari. Povestea impresionantă a diamantului care este scos la licitaţie pentru prima dată în 3 secole