Ce NU trebuie să consumi în cazul unei toxiinfecţii

„Riscul de contaminare este cauzat în principal de condiţiile improprii de igienă, gătirea, depozitarea şi conservarea incorectă a alimentelor. Acestea pot fi contaminate în timpul creşterii, asta în cazul fructelor şi legumelor, mai ales când sunt folosite îngrăşăminte naturale, sau în timpul procesului de preparare a alimentelor, asta dacă în acest proces sunt implicate persoane care sunt purtătoare a unui tip de microorganism (de exemplu stafilococ).

 

Contaminarea poate surveni însă şi din mediul înconjurător, cu microorganisme patogene care se pot găsi în praf, pământ, apă. Dintre acestea putem enumera Cryptosporidium parvum (un parazit), Clostridium botulinium (bacterie care provoacă botulismul) sau Clostridium perfringens (o bacterie care în cazuri grave poate provoca diaree sanguinolentă)’’, explică nutriţionistul Florin Ioan Bălănică pentru Ce se întâmplă, doctore?!

 

Simptomele toxiinfecţiei alimentare pot surveni la câteva ore după ingestia alimentului contaminat sau în maximum două zile, asta în funcţie de germenul responsabil de apariţia intoxicaţiei. Dintre simptome putem enumera greţurile, vărsăturile, scaunele moi, durerile abdominale, febra, deshidratarea.

 

Persoanele care sunt mai expuse la această afecţiune sunt femeile gravide, copiii, persoanele cu sistem imunitar scăzut şi vârstnicii. „Unele toxiinfecţii se asociază şi cu reacţii cutanate. Este esenţială prezentarea la un medic de specialitate în cazul oricărui simptom sau semn de toxiinfecţie alimentară, deoarece unul dintre cele mai mari riscuri pentru copii este deshidratarea, care apare în urma vărsăturilor sau episoadelor diareice. Copiii au un procent mai mare de apă în corp, iar asta îi face mult mai vulnerabili la deshidratare. Multe toxiinfecţii alimentare au loc în perioada verii, când se mai adaugă şi factorul de mediu la accentuarea consecinţelor deshidratării”, adaugă nutriţionistul Nicoleta Tupiţă pentru CSID.

 

Continuarea pe CSID: