Home » Cultură » O carte pe zi: „Patimile doamnei ministru”, de Bogdan Hrib

O carte pe zi: „Patimile doamnei ministru”, de Bogdan Hrib

Descopera

Publicat: 20.07.2018

Crime, atentate, secrete vechi şi noi, răzbunări, spioni şi, mai ales, o luptă între serviciile secrete ale diferitelor ţări care par să demonstreze (fapt remarcabil pentru romanele mai noi de acest gen) că Războiul Rece continuă.

Bogdan Hrib este un scriitor prolific, apare pe piaţă cu cel puţin un roman în fiecare an. Genul în care excelează este cel poliţist. Sau thriller. Probabil este unul dintre puţinii scriitori care ştiu să-şi poarte eroii pe cele mai diferite meleaguri ale lumii (pe care chiar le cunoaşte bine) şi, în orice caz, este singurul de la noi ai cărui eroi acţionează cu egală dezinvoltură, de parcă ar fi acasă pe orice meridian. Seria care se încheie cu romanul pe care îl prezentăm astăzi este elocventă, scrie Mediafax.

Eroul ei este Stelian Munteanu. Aflat în concediu în Grecia, se trezeşte peste noapte implicat în anchetarea unei crime, doar pentru că este român, iar victima era tot român. E povestea din „Filiera grecească”, primul volum al seriei.

Volumul al doilea, scris în colaborare cu Răzvan Dolea, „Blestemul manuscrisului”, e unul istorico-poliţist, acţiunea gravitează în jurul unui manuscris străvechi. (aceluiaşi editor Stelian Munteanu i se cere sprijinul de către poliţiile franceză şi germană, dar şi de către CIA şi KGB (FSB?) pentru a lămuri misterul asasinării unui electrician de origine română la Târgul de carte de la Frankfurt. Totul este legat de dispariţia unui manuscris încredinţat cu secole în urmă de către Papă lui Negru Vodă. (O ultimă copie a manuscrisului se află în custodia preşedintelui actual al României).

Volumul al treilea, ‘Somalia, mon amour’, este scris şi el în colaborare, cu Sofia Matei, iar acţiunea se petrece, fireşte şi în Somalia. (În Somalia, unde organismele internaţionale încearcă în zadar pacificarea zonei – atacuri piratereşti, răpiri de oameni şi nave, ucideri – este răpită şi reprezentanta autorităţilor de la Bucureşti, Sofia Matei, profesoară de geopolitică aflată acolo cu misiuni secrete. În ajutorul ei sare, aţi ghicit, Stelian Munteanu, „inginer ratat, jurnalist nostalgic, editor profesionist şi scriitor amator”. Evident, cei doi sunt legaţi printr-o poveste de dragoste.)

„Ucideţi generalul!” a fost volumul cele mai apreciat al seriei, tradus şi în limba engleză (la editura londoneză Profusion), în care eroului i se cere să ucidă un cunoscut general.

Personajul principal revine în romanul de faţă a cărui acţiune se petrece la Bucureşti, Copenhaga, Londra şi Praga.

Parcă mai mult decât în precedentele cărţi ale seriei, descoperim crime, atentate, secrete vechi şi noi, răzbunări, spioni, şi mai ales, o luptă între serviciile secrete ale diferitelor ţări care par să demonstreze (fapt remarcabil pentru romanele mai noi de acest gen) că Războiul Rece continuă, o idee într-adevăr interesantă adusă în prim plan de Bogdan Hrib. Care vrea să ne convingă de faptul că, în 1989, apele nu s-au limpezit, că vechile metehne se păstrează şi că spionii de pe vremuri şi urmaşii lor acţionează cam la fel.

Acţiunea care pare să treneze în primele pagini se complică pe măsură ce înaintăm în substanţa romanului, personajele vechi şi noi se înmulţesc, uneori apar exagerări (ca, de pildă, că personajul care e asasinat primul e chiar un spion matusalemic, de 92 de ani, greu de crezut că mai avea vreo importanţă pentru activitatea oricui; dar ficţiunea e ficţiune şi e lesne acceptată), alteori desfăşurările sunt previzibile, fără să supere, acţiunea sare de la Bucureşti la Copenhaga şi la Praga, oraşe pe care Hrib pare să le cunoască în amănunt, ca şi obiceiurile locurilor. Stilul nu diferă prin nimic de al precedentelor romane, aşa cum continuă aproape suprapunerea dintre autor şi eroul său (şi acesta scrie cărţi şi este directorul unei edituri care se înfruntă cu toate problemele acestor ani, controale aiuritoare ale fiscului, probleme cu vânzările ş.a.m.d.). Iar peste toate se înstăpâneşte realitatea anilor 2013-2014, cu lupte stupide şi fără miză între partidele politice, posturi de televiziune tabloide care se disting prin talk show-uri aride şi acide ce distrug destine şi la care apar aceleaşi personaje ce se dau atoate cunoscătoare.

„Am simţit nevoia ca în acest volum să închid cercul deschis prin «Filiera grecească», acum zece ani – scrie Bogdan Hrib în explicaţiile finale. Stelian Munteanu trebuie să se retragă. Măcar o vreme”.

Ne îndoim că nu va reveni, pentru că, observator atent al lumii noastre, sigur mai are ce spune.

Bogdan Hrib – „Patimile doamnei ministru”. Editura Tritonic. Seria „Stelian Munteanu”, volumul V. 288 pag.