Albinele şi viespile au o capacitate asemănătoare cu cea a omului

Noile dovezi arată însă că şi insectele, precum albinele şi viespile, utilizează mecanisme de procesare vizuală similare cu cele ale omului. Conform Science Alert, acest lucru este posibil în ciuda dimensiunii reduse a creierului insecte. Acesta conţine mai puţin de un milion de celule cerebrale, în comparaţie cu cele 89 de miliarde care compus creierul uman. 

Deşi omului îi este uşor să recunoască feţele similare, inteligenţa artficială întâmpină dificultăţi, de obicei, atunci când trebuie să recunoască feţe în situaţii complexe. Expertiza umană a recunoaşterii faciale este bazată, în mare parte, pe „procesarea holistică”. Acestea este considerat un proces cognitiv sofisticat ce se dezvoltă odată cu experienţa vizualizării chipurilor. 

• Cum salvăm planeta alegând să consumăm un alt tip de pește decât cel de obicei?
• Test de cultură generală. Cât de veche este Cascada Niagara?

După ce suntem familiarizaţi cu o faţă, diferitele trăsături precum nasul, gura, urechile sunt procesate ca un „gestalt” (unitate care încorporează trăsăturile chipului). 

Albinele sunt printre insectele cele mai accesibile prin care specialiştii pot înţelege procesarea vzuală. Recent, specialiştii au dezvoltat o metodă de testare a viespilor. Cercetarea sugerează că, atât albinele, cât şi viespile, pot învăţa să recunoască feţe umane. 

Specialiştii au utilizat teste deja existente pentru oameni, acestea sunt: efectul parţial-întreg şi efectul compoziţiei faciale. Efectul parţial-întreg arată că este dificil să recunoşti o faţă atunci când trăsături precum ochi, nas, gură sunt percepute separat, iar efectul compoziţiei faciale se referă la observarea trăsăturilor în context. 

Atunci când au fost utilizate aceste două principii, atât viespile, cât şi albinele, au reuşit să înveţe acromatic imagini cu chipuri umane. 

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: