România, pe locul 3 la nivel UE în privinţa bullying-ului din şcoli – raport OMS

Potrivit raportului OMS, incidenţa violenţei în şcoli creşte odată cu vârsta elevilor, cea mai mare rată a agresiunilor fiind înregistrată în rândul tinerilor cu vârsta de 15 ani, cu un procent de 23%.

• Cum pot duce sărbătorile la conflicte în familie? Sfaturile unui psiholog
• Parola prea ușoară care a fost interzisă de Guvernul Marii Britanii

„La nivel european, România se situează pe locul 3 în clasamentul celor 42 de ţări în care a fost investigat fenomenul, potrivit unui raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), cu 17% dintre copiii de 11 ani care au recunoscut că au agresat alţi elevi cel puţin de trei ori în luna anterioară, procentajul celor de 13, respectiv 15 ani, fiind de 23%”, potrivit aceluiaşi raport al Organizatiei Mondiale a Sănătăţii

În România, mai mult de jumătate din elevii ciclurilor gimnaziale şi liceeale au fost, la un moment, dat supuşi bullying-ului, arată un studiu sociologic realizat la nivel naţional de Organizaţia Salvaţi Copiii, în anul 2016.

„Dintre cei aproximativ 1.300.000 de copii aparţinând ciclurilor gimnazial şi liceal, 400.000 sunt excluşi din grupul de colegi, 325.000 sunt umiliţi în public, 390.000 sunt ameninţaţi cu bătaia sau cu lovirea, iar 220.000 sunt bătuţi în mod repetat de către colegii lor. Aşa arată statistica directă a cazurilor de bullying, un fenomen complex, ale cărui consecinţe afectează deopotrivă victima, agresorul şi martorul tăcut.”, se arată în studiul sociologic realizat la nivel naţional de Organizaţia Salvaţi Copiii, în 2016.

Potrivit Organizaţiei Salvaţi Copiii, în şcoliile româneşti, soluţionarea acestui fenomen nu e funcţională şi nici nu are şanse prea mari să ajungă să funcţioneze, din cauza lipsei de organizare şi a lipsei competenţelor specializate.

Cine este primul responsabil de corectarea fenomenului

„În şcolile din România, soluţionarea cazurilor concrete de bullying de către structurile instituite în acest sens (comisii, comitete etc.) nu funcţionează şi nici nu pot deveni funcţionale, deoarece aceste entităţi nu dispun de organizarea şi competenţă necesare pentru asigurarea intervenţiilor specializate, individualizate şi adaptate particularităţilor grupurilor de copii, cu implicarea activă a elevilor, părinţilor şi membrilor comunităţii din care şcoală face parte”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Organizaţia Salvaţi Copiii.

Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv Salvaţi Copiii România, a declarat că primul responsabil de corectarea fenomenului este adultul – părintele, profesorul sau consilierul.

Aceasta a precizat şi ce presupune expunerea la agresiune şi frică, dar şi ce efecte poate avea acest lucru asupra lui în timp: ”Frica te paralizează, te face să îţi selectezi o ierarhie de priorităţi dictată de nevoia de auto-apărare, punând, astfel, între paranteze nevoile reale, acelea de interacţiune socială, de afirmare şi de validare socială. Iar atunci când vorbim despre fenomenul de bullying în şcoli, frica este sentimentul dominant. Agresorul vrea să inspire frica, iar aceasta din urmă blochează emoţional atât victima, cât şi copilul martor, care va duce cu el acasă sentimentul greu de a fi fost complice tăcut. Dar prima alegere de a interveni şi de a corecta situaţia aparţine adultului: părinte, profesor, consilier, pentru că de la ei copiii vor învăţa să îşi asume şi să fie responsabili pentru ceea ce fac sau nu fac”, a spus Gabriela Alexandrescu.

Organizaţia Salvaţi Copiii a lansat, marţi, campania „Alege să te opui bullying-ului”, prin intermediul căreia se urmăreşte sporirea conştientizării, generarea unei schimbări de atitudine şi totodată, prevenirea şi combaterea comportamentului de bullying între copii.