Lansarea editurii Mediafax atrage personalităţi din jurnalism şi istorie

Editura Mediafax, ”o editură dedicată textelor, nu profitului”, s-a lansat marţi la Bucureşti, într-un eveniment la care Ion Cristoiu şi Adrian Sârbu au prezentat primele volume ale întreprinderii editoriale alături de Ion Scurtu şi Ion Traian Ştefănescu în dialog cu Marius Tucă.

• Au trecut 90 de ani de la moartea unui mare fiziolog rus. Învăţăm şi astăzi despre…
• Ziua în care s-a deschis oficial cel mai vechi muzeu din România

”Având în vedere că se lansează astăzi o editură legată de Mediafax, o agenţie care este de atâta timp pe piaţă şi care a făcut deja istorie, trebuie să spun că este o mare victorie pentru că este mare nevoie de carte. Oricâte lucruri se spun despre despre dispariţia cărţii, tot cartea rămâne de bază”, a spus economistul Adrian Vasilescu pentru MEDIAFAX.

”E un pariu, pariul meu a fost să îmi dovedesc mie şi să redescopăr faptul că şi jurnaliştii scriu. În ultimii 30 de ani, jurnaliştii scriu pentru ziare, pentru site-uri, pentru televiziune, dar au scris mai puţine cărţi. Unul dintre obiectivele acestei asocieri este să oferim o istorie a jurnalismului românesc, o istorie în lucrări, o istorie în autori, la fel ca şi o istorie a ceea ce înseamnă literatură non-fiction, că e vorba de literatură de business, pentru că domeniul MEDIAFAX şi Ziarul Financiar se referă la acest tip de conţinut, că e vorba de istorie, pentru că domnul Cristoiu e un fan al istoriei, acesta a fost motivul pentru care am acceptat pariul lui Ion Cristoiu (…) Aş vrea să câştige cei care scriu, care au texte, pentru că această editură, e puţin paradoxal ceea ce spun, nu e o editură dedicată profitului, e o editură dedicată textelor, scriitorilor şi, în primul rând, jurnaliştilor”, arată Adrian Sârbu.

”Căutam să înfiinţez eu o editură, ceea ce ar fi fost o sinucidere curată, ca să-mi public cărţile. Am avut o discuţie cu Adrian Sârbu şi am decis să facem o editură 50-50%, care, până la urmă, prin lansarea acestor prime patru volume se dovedeşte o editură serioasă”, a spus Ion Cristoiu.

”Este foarte interesant că după 30 de ani de la această mare schimbare care a fost căderea comunismului apare încă o editură profilată pe istorie. Este un fenomen cu adevărat interesant mai ales că este axată pe istoria ultimului tip de regim, deoarece se consideră că 30 de ani sunt durata istoriei recente. Această istorie recentă se caracterizează prin implicarea trăitorilor timpului în evenimentele despre care se scrie. Iată, au trecut 30 de ani şi se prea pare că volumele acestea care apar acum despre regimul comunist să fie mult mai valoroase decât cele de dinainte tocmai pentru că s-a depăşit această etapă de implicare afectivă şi de implicare de interes”, a arătat istoricul Lavinia Betea, pentru MEDIAFAX.

Au fost prezentate două volume semnate de jurnalistul Ion Cristoiu, “Statul versus Corneliu Zelea Codreanu” şi “De la Fondul Antonescu, la conturile lui Ceauşescu”, dar şi primele exemplare din volumul semnat de Ion Traian Ştefănescu, „Întâlniri cu Nicolae Ceauşescu” ca şi colecţia de discursuri semnate de I.C. Brătianu, „Cuvintele unui mare român”.

”Văd că, astăzi, oameni care l-au văzut pe Ceauşescu numai din portretul oficial sau numai din manifestările publice se rostesc doct cu privire la personalitatea lui. Am văzut şi memorii, pe care le preţuiesc din principiu, dar am foarte mari rezerve cu privire la aprecierile pe care le cuprind. Am constatat o anumită tendinţă a memorialiştilor de a se abstrage din realităţile de atunci, de a se deculpabiliza. Eu cred că un fost activist de partid care a vieţuit în ultima perioadă a lui Ceauşescu, atunci când situaţia populaţiei era din multe puncte de vedere inacceptabilă nu poate să se extragă din răspunderea care îi revine şi lui, ca fost activist de partid, cel puţin din punct de vedere moral. Am spus moral, nu politic”, a spus Ion Traian Ştefănescu, autorul la lansare.

Jurnalistul şi scriitorul Vartan Arachelian, prezent la eveniment, a sesizat nevoia de investigaţie căreia îi poate răspunde editura MEDIAFAX. ”Aş face o sugestie, mie mi se pare că pornind de la faptul că sunt gazetari, în primul rând, cei care scriu cărţile de aici, probabil că ar fi bine de lansat ceea cce visa cândva Petru Dumitriu, o colecţie de biografii contemporane. A căuta lideri în lumea românească, lideri politici în elitele româneşti ar fi un bun prilej de a-i detecta făcând asemenea operă de cercetare printre contemporanii noştri”, a arătat Arachelian.

Razvan Tupa, [email protected]