O mai mare satisfacţie asupra vieţii corelată cu monismul

Un studiu publicat recent de către Asociaţia Psihologilor Americani a ajuns la concluzia că aceia dintre noi care consideră că toate lucrurile din Univers sunt într-un fel sau altul conectate şi interdependente raportează un nivel mai mare de satisfacţie în ceea ce priveşte viaţa, notează Science Daily.

Monismul, doctrina filozofică care asumă faptul că tot ce se află în Univers este conectat şi interdependent, poate fi practicată indiferent de adeziunea la un sistem de credinţe religioase sau respingerea acestora.

• Un nou crater pe Lună, cu un diametru de 225 de metri, a fost fotografiat cu…
• Oamenii de știință s-au înșelat! Cât de mult contează genele cu adevărat?

„Sentimentul de identitate cu divinitatea , viaţa, lumea, alţi oameni sau chiar cu fenomenele naturii a fost luat în calcul de diferite tradiţii religioase, dar şi de către studii ştiinţifice”, a declarat dr. Laura Marie Edinger-Schons, de la Universitatea Mannheim şi autoare a studiului.

Edinger-Schons a demarat două studii în care au fost implicaţi 75.000 de subiecţi. Acestora li s-a cerut să răspundă unor chestionare în care conceptul de monism a fost operaţionalizat prin empatie, conexiunea cu natura sau conexiunea cu mediul social. De asemenea, participanţii la studiu li s-au aplicat şi chestionare prin care a fost măsurată satisfacţia vieţii.

În urma introducerii răspunsurilor primite în sistemele informatice şi analiza datelor produse de către acestea, dr. Edinger-Schons a identificat o corelaţie semnificativă între modul în care ea a operaţionalizat conceptul de monism şi modul în care participanţii au făcut acelaşi lucru. De asemenea, mai important, ea a identificat o corelaţie importantă şi între scorurile superioare de satisfacţie asupra vieţii şi cele ale monismului.

Pentru a verifica rezultatele obţinute în primă instanţă, cercetătorii au cerut participanţilor să mai răspundă încă o dată la acelaşi chestionar. Şi, deşi doar puţin peste 3.000 de respondenţi au fost de acord cu acest lucru, cercetătorii au aflat că participanţii care la prima testare au prezentat valori mari ale conceptelor studiate şi-au menţinut scorurile şi în chestionarul secund.

Participanţii la acest studiu provin dintr-o multitudine de medii sociale şi religioase, fiind inclusiv creştini, musulmani, hinduşi, evrei, budişti şi chiar atei.

Citeşte şi: