Europa este într-o situaţie extrem de critică privind mediul înconjurător

O rată alarmantă de degradare a biodiversităţii, on intensificare a impactului perturbărilor climatice şi consumului excesiv de resurse naturale înseamnă că  „Europa se confruntă cu provocări ecologice pe o scară şi de o urgenţă fără precedent”, avertizează agenţia într-un raport publicat miercuri şi citat de Mediafax.

• Cărți scoase de pe rafturile Bibliotecii Naționale a Franței deoarece ar conține arsenic
• Amendă uriașă după o ceartă pe social media

Autorii raportului Starea Mediului (SOER) estimează că Europa nu îşi va atinge obiectivele de mediu stabilite pentru anul 2030 şi astfel riscă să-şi submineze capacitatea de decarbonizare în deceniile următoare.

Raportul indică, totuşi, că există motive de speranţă datorită creşterii conştientizării publicului cu privire la necesitatea tranziţiei la un viitor sustenabil; ritmului inovaţiilor tehnologice şi accelerării activităţii UE în acest sens, în special viitorul Acord Verde European.

UE vrea să lanseze cel mai ambiţios program din lume privind combaterea schimbărilor climatice

Raportul vine la o zi după ce Uniunea Europeană a anunţat că va lansa, săptămâna viitoare, cel mai ambiţios program din lume privind combaterea schimbărilor climatice, proiect cunoscut ca Acordul Verde European, care va schimba în mod radical economia Blocului comunitar.

Liderii UE se vor angaja ca în 2050 să reducă la zero emisiile de gaze cu efect de seră, potrivit unui proiect de declaraţie comună pentru summitul din 12-13 decembrie, la Bruxelles. Uniunea Europeană va promite sporirea investiţiilor verzi, analizează posibilitatea destinderii interdicţiei de a acorda ajutoare de stat pentru companii, şi impozitarea importurilor din ţări care nu corespund standardelor de mediu.

„Dacă obiectivul nostru comun este să fim un continent neutru din punct de vedere climatic în 2050, trebuie să acţionăm acum”, a declarat Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, la o conferinţă pe teme climatice, organizată de Naţiunile Unite. „Este o tranziţie generaţională pe care trebuie să o realizăm”, a adăugat von der Leyen.

Planul UE ar plasa Blocul comunitar înaintea altor actori internaţionali majori. Ţări ca India, China şi Japonia, încă nu au transpus angajamentele voluntare asumate prin Acordul climatic de la Paris în măsuri naţionale obligatorii. Mai mult, preşedintele SUA, Donald Trump, a declarat că va retrage SUA din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, semnat în anul 2015.

Comisia European va avea sarcina de a întocmi regulile ce vor transforma economia europeană, după ce liderii statelor membre vor fi aprobat obiectivele pentru 2050 privind clima.

Formularea proiectului de comunicat comun însă s-ar putea modifica înainte de summitul de săptămâna viitoare.

Pentru a se asigura că Polonia, ţară care se bazează într-o mare măsură pe cărbune, nu se va opune obiectivelor în plan climatic, liderii UE vor să propună un „cadru favorabil”, care să includă sprijin financiar.

Comisia Europeană a estimat că, după 2030, ar putea fi necesare investiţii suplimentare în energie şi infrastructură de până la 290 miliarde de euro pe an pentru îndeplinirea obiectivelor. În cadrul planului, Banca Europeană de Investiţii, care va conduce eforturile de finanţare, s-a angajat să mobilizeze 1 trilion de euro pe parcursul unui deceniu.

Von der Leyen a declarat la reuniunea ONU că Executivul UE va propune în luna martie o directivă europeană care „va face ireversibilă tranziţia la neutralitatea climatică”.

Şefa Comisiei Europene urmează să dezvăluie mai multe detalii ale planului în cadrul unei sesiuni extraordinare a Parlamentului European, pe data de 11 decembrie, cu o zi înaintea summitului liderilor UE.