Putem citi super-rapid?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Anual sunt publicat milioane de cărţi şi articole, de la cele specializate pe anumite domenii ştiinţifice, până la cele care ni s-ar putea părea copilăroase şi amuzante, cantitatea de informaţii pe care o avem astfel la dispoziţie se află într-o continuă creştere. În aceste condiţii, capacitatea de a citi foarte rapid se dvedeşte extrem de utilă. Totuşi, apare întrebarea: „Putem citi cu super-viteză?” Răspunsul scurt este că o creştere a vitezei de citire de doar trei ori fără ca capacitatea noastră de înţelegere a textului să fie afectată este imposbilă, explică Elizabeth Schotter, expertă în ştiinţe cognitive a Universităţii Florida, citată de către Live Science.

Cititul este o sarcină mult mai complexă decât am crede la prima vedere, studiile arată că această activitate foloseşte mai multe reţele neurologice. Procesul citirii începe cu identificarea simbolurilor, transferul informaţiei către creier, unde respectivele simboluri/caractere le este asociat un sens, acesta fiind ulterior ajustat în funcţie de contextul mai larg al propoziţiei/frazei. Cei mai eficienţi dintre noi pot citi între 200 şi 300 de cuvinte pe minut, mărirea acestui acestui volum aduce o scădere a capacităţii de înţelegere a textului citit.

„Comunitatea ştiinţifică este destul de consecventă în scepticismul legat de cititul-viteză”, a spus Schotter, care a scris o recenzie recentă pe această temă. „Cineva care pretinde că ajută oamenii să citească cu viteze mai mari câştigă de obicei din aceste afirmaţii”.

Pe mapamond există o multitudine de companii şi persoane care fac bani din aceste „cursuri” de citit rapid, cea care a dat naştere acestui trend este Evelyn Wood, care a lansat în 1959 programul Reading Dynamics prin care participanţii erau învăţati să citească pasaje întregi deodată. Studiile au arătat că acuitatea vizuală este concentrată pe o suprafaţă redusă, ceea ce face imposibilă perceperea şi citirea unor bucăţi mari de text dintr-o singură privire. De asemenea, „scanarea” textelor se dovedeşte o idee proastă deoarece astfel pierdem sensul propoziţiilor asupra cărora ar trebui să ne concentrăm.

Dr. Schotter explică faptul că unii dintre noi sunt în mod natural cititori eficienţi, la aceste performanţe contribuind o serie de factori: o memorie mai bună sau o capacitate superioară de procesare a informaţiei. Putem deveni cititori mai eficienţi? Da, dacă ne extindem vocabularul, citim mai mult şi nu avem aşteptări nerealiste legate de progresele noastre.

Citeşte şi: