Casa de licitaţii care a scos la vânzare scrisorile lui Eliade: Suntem la fel de preocupaţi

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Reprezentanţii casei de licitaţii Historic au explicat joi pentru Mediafax faptul că ”noi am respectat legea şi căutăm o soluţie pentru situaţia creată. Nu avem niciun interes de a vătăma aceste bunuri culturale. Dorinţa noastră este de a le pune în valoare, de a le salva. Am văzut şi noi ce s-a publicat pe internet, petiţia şi luările de atitudine din mediul online, şi cred că suntem pe aceeaşi lungime de undă cu cei care s-au manifestat şi foarte bine au făcut-o. Nu ne aflăm de părţi diferite ale baricadei. Suntem de aceeaşi parte. Împărtăşim punctul de vedere al celor care s-au manifestat. Suntem la fel de preocupaţi de soarta acestor obiecte”.

Cei de la casa de licitaţii au arătat că există discuţii şi că se caută o soluţie şi formularea unei poziţii oficiale în această problemă. ”Aş vrea să subliniez faptul că lumea colecţionarilor nu reprezintă o lume a infractorilor, cel puţin eu aşa înţeleg comunicatul Ministerului care lasă impresia că se încalcă legea şi se merge spre distrugerea bunurilor culturale. Facem eforturi de a pune în valoare aceste obiecte. Sunt restaurate de noi, s-a investit în refacerea legăturilor de cărţi. Noi ne-am gândit la o licitaţie, dar este la vedere, este legală, este publică. Autorităţile statului pot verifica toate documentele. Am scos toate aceste lucruri la iveală, încercăm să le aducem în atenţia celor interesaţi”, au explicat cei de la Historic pentru Mediafax, explicând faptul că este vorba despre scrisori care sunt cunoscute de specialişti şi au fost deja publicate.

O petiţie online publicată miercuri trăgea un semnal de alarmă în legătură cu vânzarea manuscriselor Mircea Eliade într-o licitaţie anunţată de casa Historic.

La rândul său, Ministerul Culturii a transmis un mesaj prin care cere oprirea vânzării chiar dacă recunoaşte că ”nu a fost transmisă documentaţia pentru clasarea manuscriselor”.

”Această circumstanţă este inacceptabilă, revoltătoare – şi profund dăunătoare pentru cultura română. Aşa cum este cunoscut, fondul de manuscrise primite de M. Handoca de-a lungul timpului de la Mircea Eliade şi de la familia sa bucureşteană cuprinde mii de pagini manuscrise, cu precădere din anii 1920-1940, dintre care cele mai multe nu au fost niciodată consultate de altcineva şi niciodată editate corespunzător, iar unele au rămas cu certitudine perfect inedite”, se arată în petiţia care a adunat peste 1300 de semnături în 24 de ore de la lansarea în spaţiul online.

Petiţia este semnată de istorici ai religiilor, indianişti, critici şi istorici literari, istorici, filosofi şi scriitori din Bucureşti, Iaşi şi Sibiu, ”cititori ai lui Eliade din generaţia formată după 1990”, care îşi propun să tragă un semnal de alarmă pentru salvarea manuscriselor lui Eliade.

”Lipsa acestor manuscrise din fondurile publice de cercetare din România va fi letală oricărui proiect de editare şi studiu aprofundat al unei opere cu ecouri universale”, arată semnatarii.

Petiţia face apel la instituţii publice dar şi la persoane private care ar putea interveni în situaţia de faţă: ”Oare există încă instituţii publice naţionale şi binefăcători individuali care pot salva acest prim lot de manuscrise Eliade prin a-l cumpăra şi a-l depune într-un fond public de manuscrise, aşa cum toate celalalte manuscrise din arhiva M. Handoca s-ar cuveni să fie? Dacă nu există, atunci e interzis să ne mai plângem vreodată de soarta şi starea culturii române. Cum o ţinem, aşa o avem”.

Textul complet al petiţiei poate fi consultat aici.

De cealaltă parte, Ministerul Culturii a transmis miercuri un mesaj în care arată că ”am fost informaţi că nu a fost transmisă documentaţia pentru clasarea manuscriselor. Statul Român nu poate achizitiona prin exercitarea dreptului de preemţiune decât bunuri de patrimoniu mobil clasate. Cu toate acestea, Ministerul Culturii îşi doreşte ca patrimoniul cultural al României să ramână în proprietatea statului român şi de aceea cerem public agentului economic Historic să oprească licitaţia şi să permită Muzeului Naţional de Istorie a României, prin managerul său, Dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu să negocieze direct cu ofertanţii achiziţionarea tuturor manuscriselor aflate la vânzare din fondul Handoca. Suntem convinşi că o astfel de soluţie este în interesul tuturor părţilor implicate atât din punct de vedere material cât şi moral”.

Manuscrise, fotografii, dar şi buletinul scriitorului Mircea Eliade vor fi scoase la licitaţie pe 16 decembrie, iar cercetătorul Eugen Ciurtin, specialist în istoria religiilor, avertizează că sunt şanse ca aceste documente, odată vândute, să nu mai poată fi consultate de nimeni decenii la rând.

„Inevitabilul semnalat în urmă cu mai mulţi ani se întâmplă în decembrie 2019: manuscrisele Eliade aflate timp de decenii în posesia exclusivă a lui Mircea Handoca ies la licitaţie şi au toate şansele, începând cu săptămâna viitoare, să nu poată fi consultate alte decenii la rând de nimeni. Mircea Eliade este acel savant de origine română care nu a beneficiat niciodată de o editare consecventă şi ale cărui manuscrise rămase sau trimise în România, cu sub 1% excepţii, nu se află, nu s-au aflat şi nici nu se vor afla în colecţii publice”, scrie Ciurtin într-un mesaj publicat pe o reţea de socializare online.

Catalogul licitaţiei, cu specificaţia „Arhiva Mircea Handoca”, poate fi consultat la adresa https://historic.ro/Ca…/Licitatii-luna-decembrie_Preview.pdf.

Licitaţia ” În jurul lui Eliade, Cioran şi Blaga” este organizată de casa Historic din Bucureşti, dedicată bibliofiliei, fotografiei istorice şi documentelor de epocă. Printre loturile scoase la vânzare se numără fotografii şi manuscrise ale lui Mircea Eliade, dar şi buletinul acestuia din 1932, care are un preţ de pornire de 500 de euro.

Mircea Eliade (1907, Bucureşti – 1986, Chicago) a fost istoric al religiilor, scriitor, filosof şi profesor la Universitatea din Chicago, din 1957, titular al catedrei de istoria religiilor Sewell L. Avery, din 1962, naturalizat cetăţean american în 1966. A scris peste 30 de volume ştiinţifice, opere literare şi eseuri filosofice traduse în numeroase limbi şi peste 1.200 de articole şi recenzii cu o tematică variată. În 1990 a fost numit post-mortem membru al Academiei Române.