Astronomii au identificat cea mai luminoasă supernova la 3,6 miliarde de ani-lumină

Un studiu condus de către Matt Nicholl, conferenţiar al Facultăţii de Fizică şi Astronomie şi Institutul de Astronomie a Valurilor Gravitaţionale din cadrul Universităţii Birmingham, Regatul Unit, a dus la descoperirea celei mai luminoase supernove descoperite până acum. Această supernovă, SN2016aps, se află la 3,6 miliarde de ani-lumină, notează Space.

„Putem măsura supernovele folosind două scale: energia totală a exploziei şi cantitatea de energie care este emisă ca lumină observabilă sau radiaţie”, explică cercetătorul. „Într-o supernovă tipică, radiaţia este mai mică de 1% din energia totală. Dar în SN2016aps, am descoperit că radiaţia era de cinci ori mai mare decât energia de explozie a unei supernove de dimensiuni normale. Aceasta este cea mai multă lumină pe care am văzut-o emisă de o supernovă”, adaugă acesta.

• Cercetătorii sugerează să încercăm experiențe noi atunci când simțim că timpul ne scapă printre degete
• Pitagora, între matematică și învățăturile despre nemurirea sufletului

Cercetătorii explică faptul că SN2016aps este un obiect „ciudat”, aceştia teoretizând că ar putea fi un tip particular de supernovă: pereche pulsaţională instabilă; în care două stele mari se ciocnesc înainte de a exploda. Existenţa unor astfel de supernove a fost teoretizată, dar încă nu au fost identificate în datele oferite de către observatoarele astronomic.

„În cazul în care supernova se sincronizează, poate să ajungă să elibereze o cantitate imensă de energie în timpul coliziunii. Credem că acesta este unul dintre cei mai convingători candidaţi pentru acest proces care încă nu a fost observat”, explică cercetătorul.

„Gazul pe care l-am detectat era în mare parte hidrogen, dar o astfel de stea masivă şi-ar fi pierdut de obicei tot hidrogenul prin intermediul vânturilor stelare cu mult înainte de a începe să pulseze. O explicaţie este că două stele puţin mai puţin masive din jur, spun 60 de mase solare, s-au contopit înainte de explozie. Stelele cu masa inferioară îşi menţin hidrogenul mai mult timp, în timp ce masa lor combinată este suficient de mare pentru a declanşa instabilitatea perechei”, a mai precizat dr. Nicholl.

Studiul a fost publicat în Nature Astronomy.

Citeşte şi:

Astronomii au detectat accidental o supernovă rară ce are o vârstă apropiată de cea a Big Bang-ului

Teoria surprinzătoare a unor cercetători: o supernovă a dus la o extincţie în masă

Explozia unei supernove eliberează în spaţiu mai mult praf cosmic decât se credea iniţial

Urmele unei supernove care a avut loc în urmă cu 32 de ani, descoperite de către astronomi