Comitetul ONU a stabilit: Guvernele pot limita protestele din raţiuni de sănătate publică, dar nu abuziv

Guvernele au dreptul de a limita desfăşurarea mitingurilor de protest din raţiuni de sănătate publică, dar doar în limite rezonabile şi în zone în care se înregistrează focare active de coronavirus, anunţă Comitetul Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului, potrivit unui raport citat de Reuters.

Acordul Internaţional privind Drepturi Politice şi Civice, semnat de 173 de ţări, inclusiv de Statele Unite şi China, permite impunerea restricţiilor din raţiuni precum sanătatea publică.

• Marea Britanie lansează două studii pentru a evalua efectele blocantelor pubertății la tineri cu incongruență de…
• „Noua Rusie” a lui Vladimir Putin include și teritorii de la granița cu România

„Motivul protecţiei sănătăţii publice poate permite, în mod excepţional, impunerea de restricţii, spre exemplu în zone în care există epidemii de boli infecţioase şi în care adunările sunt interzise”, arată un raport al Comitetului ONU pentru Drepturile Omului.

Însă autorul raportului, Christof Heyns, subliniază că acest motiv nu trebuie utilizat inadecvat pentru oprirea demonstraţiilor. „Acest motiv de restricţionare nu trebuie folosit abuziv ca pretext pentru reducerea la tăcere a protestelor şi a opoziţiei”, a insistat Christof Heyns, recomandându-le autorităţilor să limiteze numărul demonstranţilor pentru a se respecta distanţarea.

Sumarul raportului atrage atenţia că statele au obligaţia „de a nu interzice, restricţiona, bloca ori perturba adunările publice fără justificări presante”. Interpretarea juridică are rolul de a stabili „regulile jocului nu doar pentru protestatari, ci şi pentru poliţie”.

Ce a spus despre obligativitatea purtării măştilor medicale

Întrebat de agenţia Reuters dacă obligativitatea purtării măştilor medicale este o încălcare a drepturilor omului, Heyns a explicat: ” Este de înţeles şi este acceptabil că pot fi aplicate limite asupra drepturilor din motive medicale”. Cu toate acestea, referirile la impunerea măştilor de protecţie nu sunt incluse în raportul oficial. În Statele Unite şi în Australia au avut loc unele proteste faţă de obligativitatea purtării măştilor medicale.

Comitetul ONU pentru Drepturile Omului nu poate impune obligativitatea deciziilor, dar evaluează modul în care ţările respectă reglementările şi poate semnala încălcări, potrivit Mediafax

Pe de altă parte, săptămâna trecută, Înaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului a îndemnat Administraţia de la Washington şi autorităţile statale să evite „utilizarea disproporţionată” a forţei împotriva demonstranţilor antirasism, exprimând preocupare privind cazuri de detenţie arbitrară.