Omenirea a consumat toate resursele naturale generate de Pământ pentru 2021

Omenirea a consumat, la nivel global, cota de resurse naturale ale Pământului pentru anul 2021, la fel de devreme ca în 2019, pe 29 iulie, după ce viteza consumului scăzuse în 2020 din cauza blocajelor provocate de pandemia de coronavirus, anunță WWF (World Wide Fund for Nature).

În fiecare an, Earth Overshoot Day (EOD – Ziua Suprasolicitării Pământului) marchează data la care omenirea a folosit toate resursele naturale pe care Pământul le regenerează pe parcursul întregului an. În prezent, omenirea folosește cu 74% mai mult decât ceea ce pot regenera ecosistemele planetei – sau „1,7 planete”. De la EOD și până la sfârșitul anului, omenirea funcționează în regim de deficit ecologic.

• Descoperire tristă pe o insulă din Brazilia: Țestoasele marine își fac cuiburi în „roci de plastic”
• Substanțe toxice din ecrane, descoperite în creierul delfinilor din Marea Chinei de Sud

Factorii determinanți notabili sunt creșterea cu 6,6% a amprentei de carbon în 2021 față de anul trecut, precum și scăderea cu 0,5% a biocapacității forestiere globale, cauzată în mare parte de defrișările din Amazon. Numai în Brazilia, 1,1 milioane de hectare au fost pierdute în 2020, iar estimările pentru 2021 indică o creștere de până la 43% de la an, la an a defrișărilor.

România și-a consumat mult mai devreme resursele

România și-a consumat cota de resurse pe 21 iunie în acest an, față de 11 iulie anul trecut și 12 iulie în 2019. Pentru comparație, Bulgaria a atins limita consumului de resurse pe 21 iunie, Ungaria pe 8 iunie, Slovacia pe 13 mai iar Ucraina va atinge limita pe 8 august.

În 2021, amprenta de carbon a transporturilor rămâne mai mică decât nivelurile anterioare pandemiei. Conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), emisiile de CO2 provenite din transportul aerian intern și din transportul rutier vor rămâne cu 5% sub nivelurile din 2019, în timp ce pentru zborurile internaționale se așteaptă să se înregistreze un nivel cu 33% mai mic, potrivit IEA. Pe de altă parte, se preconizează că emisiile globale de CO2 legate de energie vor reveni și chiar vor crește cu 4,8% față de anul trecut, deoarece redresarea economică include o cerere de combustibili fosili. În special, se anticipează că utilizarea cărbunelui la nivel mondial va crește foarte mult în 2021 și se estimează că va contribui cu 40% din totalul amprentei de carbon în acest an.

„Vestea bună este că în Europa Centrală și de Est sunt o mulțime de oportunități pentru aplicarea soluțiilor, de la reducerea risipei alimentare, la reducerea emisiilor de CO2 provenite din arderea combustibililor fosili și până la conservarea pădurilor naturale și a zonelor umede din regiune, astfel încât acestea să poată continua să absoarbă carbonul din atmosferă”, spune Irene Lucius, director regional de conservare la WWF-CEE, potrivit Mediafax.

Anul trecut, când pandemia a lovit întreaga lume, guvernele au demonstrat că pot acționa rapid, atât în ceea ce privește reglementările, cât și în ceea ce privește bugetarea, atunci când pun viețile umane mai presus de orice. Pe măsură ce impactul schimbărilor climatice și securitatea resurselor biologice converg, este nevoie de același nivel – sau chiar mai ridicat – de vigilență și acțiune rapidă din partea factorilor de decizie.

Suprasolicitarea Pământului este posibilă deoarece ne epuizăm capitalul natural – ceea ce compromite securitatea viitoare a resurselor umanității. Iar costurile devin din ce în ce mai evidente sub forma defrișărilor, a eroziunii solului, a pierderii biodiversității și a acumulării de dioxid de carbon în atmosferă. În cele din urmă, omenirea va trebui să opereze în limita resurselor ecologice ale Pământului, indiferent dacă acest echilibru va fi restabilit în urma unui dezastru sau a unui plan. Dar există soluții.

Mutarea datei Zilei Suprasolicitării Pământului (EOD) cu 5 zile mai târziu în fiecare an ar permite omenirii să ajungă la compatibilitatea cu o singură planetă înainte de 2050. Soluțiile care sunt disponibile și avantajoase din punct de vedere financiar sunt reducerea risipei alimentare, rreducerea consumului de energie electrică și utilizarea transportului public sau de tip car sharing.

Risipa alimentară crește emisiile de gaze

Conform raportului WWF Driven to Waste, din toate alimentele cultivate, aproximativ 40% rămân neconsumate. Risipa alimentară reprezintă 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră. Altfel spus, risipind alimente emitem aproape de două ori mai multe gaze cu efect de seră decât toate mașinile conduse în SUA și Europa.

Tehnologiile comerciale existente în comerț pentru clădiri, procese industriale și producția de energie electrică ar putea muta EOD cu cel puțin 21 de zile, fără nicio pierdere de productivitate sau confort.

Dacă reducem cu 50% amprenta lăsată de condusul auto în întreaga lume și presupunem că o treime din kilometrii parcurși cu mașina sunt înlocuiți cu transportul public, iar restul cu bicicleta și mersul pe jos, EOD se va amâna cu 13 zile.